Foursquare, 3 motive pentru succes şi 2 posibile utilizări

E posibil să fi auzit de el, fiindcă a ajuns la un număr de early adopters români: Foursquare e “noul Facebook” sau “Facebook pentru mobile”. Pe scurt, o reţea socială bazată pe GPS şi ideea de check-in, clicuri cu care arăţi că ai fost în cutare sau cutare loc. Cu cât ajungi în mai multe, cu atât primeşti mai multe insigne. De ce şi cum funcţionează Foursquare cu succes?

Foursquare pe iPhone

Foursquare pe iPhone

Ar fi cazul s-o luăm pe rând. Câteva dintre motive ar putea fi:

  • Insignele (badges) şi mecanica de joc. Sunt din categoria “recompense simbolice” şi, oricât de copilăros arată, un stimulent puternic pentru prezenţa în Foursquare. Există studii care arată că gradele dobândite pe un forum, aderenţa la facţiuni virtuale (guilds) şi toate celelalte sunt mai importante pentru participarea la o comunitate decât lucruri mai palpabile. Chiar şi în cazul oamenilor serioşi.
  • GPS-ul şi localizarea Îţi trebuie un telefon mobil cu GPS ca să poţi face check in. Cu Nokia e mai greu, dar despre asta va fi vorba mai jos. Cert e că Foursquare nu prea are sens în pagina de browser, care, fără GPS, e plicticoasă şi simplistă, iar a fi găsit de GPS e în sine o mică vrăjitorie cu care s-a distrat în repetate rânduri oricine şi-a instalat Google Maps sau ceva asemănător pe mobil.
  • Critici/gastronomi Majoritatea check-in-urilor se fac în restaurante, ceea ce dă Foursquare aerul unui B 24 Fun geografic. E tentant să te plângi atunci când ceva nu merge în restaurantul respectiv, dar şi să dai tips despre un anumit fel de mâncare sau asemănător. Părerea “poporului” funcţionează în astfel de cazuri, aşa cum o arată concepte gen Amazon sau Lonelyplanet.

Acestea fiind zise, la ce ar putea folosi o asemenea maşinărie, dacă excludem amuzamentul?

  • Pentru simplii cetăţeni: Dincolo de amuzament şi show-off, îmi imaginez că un utilizator asiduu de Foursquare, care a primit toate badge-urile din lume şi e conectat cu sute sau mii de prieteni, are toate atu-urile pentru a se transforma într-un trend setter/critic de restaurante. Principiul e, ca şi la Twitter/Facebook: o persoană foarte activă, capabilă de a transmite mesajul unui mare număr de friends/followers. Dacă ieşim din sfera food/drink, desigur că poate fi vorba în general de un transmiţător de mesaj.
  • Pentru business-uri: E vorba de un tool de CRM foarte puternic. Restaurantele şi barurile din Bucureşti, de exemplu, sunt doar parţial prezente pe Foursquare. Iar cele care sunt nu sunt “asumate” (platforma te întreabă dacă eşti managerul business-ului). Totuşi, ştiu un restaurant de pe Lipscani care se dădea de ceasul morţii să afle cine a postat pe Foursquare un comentariu negativ în privinţa chelnerilor şi care chelner e de vină pentru comentariu. Restaurantul era dispus să ofere o masă gratis pentru incovenientul respectiv.

Apropo de asta, în oraşe mai mari şi mai frumoase decât Bucureştiul, localurile au început să ofere deja free coffee sau discounts pentru “primari” (“mayors”). În sensul Foursquare, e vorba de cei mai frecvenţi vizitatori ai unui loc.

Probabil că Foursquare îşi va diversifica funcţionalităţile; deocamdată, platforma oferă aplicaţii oficiale doar pentru iPhone, Android şi Blackberry. Bătrânul Symbian (Nokia) e lăsat pe din afară, poate definitiv, dar Gravity, la bază client de Twitter, te ajută să faci check-in-uri.

Useri de Foursquare de care poate aţi auzit: Vlad Petreanu, Cristi Manafu, Adrian Boţan, eu.

Post your thoughts