EVZ investighează vânzarea fratelui Pro Sport la PubliMedia. Scenarii pentru variantele da, nu

Un articol halucinant în “Evenimentul zilei”: Petrişor Obae investighează posibila tranzacţie Ringier-PubliMedia, adică celebra vânzare presupusă a “Pro Sport”. Dat fiind că “Evenimentul” şi ziarul de sport sunt în acelaşi grup, s-ar putea crede că e vorba de o poziţie cvasi-oficială. Citiţi ca să vedeţi că nu e aşa: dimpotrivă, Petrişor îşi enervează câţiva colegi de grup cu funcţii.

De remarcat şi răspunsul Alexander Theobald, GM-ul Ringier România: “Ringier nu comentează zvonurile”. Genul de declaraţie nu prea amabilă care a apărut şi atunci când Cătălin Tolontan a anunţat asocierea dintre Ringier şi Dogan. Asocierea Ringier-Dogan s-a dovedit adevărată. Cu privire la vânzarea “Pro Sport” către Publi Media, apar doar confirmări şi nici o infirmare.

Suma avansată de “Evenimentul” e de 6-8 milioane de euro. Acum cinci ani, tranzacţia a fost de 6 milioane de euro/dolari (monedele erau egale pe vremea aceea). Ar fi normal ca acum Ringier să obţină mult mai mult. Surse din piaţă spun că Ringier ar fi trebuit să ceară peste 10 milioane, ceea ce pare plauzibil, date fiind măcar pierderile ziarului din unii dintre aceşti ani.

Probabil, prin urmare, că se vinde. Un amic cu galoane de manager mă trăgea de urechi acum câteva zile, în particular, şi îmi spunea că el ar dori să citească, aici, care sunt consecinţele în cele două variante, a) “Pro Sport” se vinde şi b) “Pro Sport” nu se vinde la Adrian Sârbu. Încep cu sfârşitul, că e mai uşor:

b) Nu se vinde: “Pro Sport” şi “Gazeta” continuă să se bată. “Gazeta” investeşte resurse suplimentare, caută parteneriate cu televiziunile din grup sau din afara lui. “Pro Sport” mai rămâne puţin în urmă, fiindcă nu văd ce soluţii noi ar putea găsi Ringier, dat fiind modul cum s-a bătut cu el timp de cinci ani. De notat că poziţia a doua pe piaţa ziarelor de sport nu asigură succesul de business, fiindcă altfel e vorba de un cotidian nu rău, cu tiraj mai mare decât multe alte ziare generaliste.

Adrian Sârbu lansează un cotidian de sport gratuit, Sport.ro, care, în timp, se detaşează de cele două ziare cu plată, ca tiraj. Noul brand e poleit cu oamenii care fac sport în televiziunile lui Sârbu – şi aici sunt destule feţe cunoscute, dar şi ştiutoare. Undeva, la un tiraj foarte mare, poate peste 150.000 de exemplare (la ochi) începe să se pună şi problema break even-ului şi a rentabilităţii. O strategie fezabilă, Sârbu are bani pentru ea, date fiind vânzările a câte cinci procente din televiziuni către CME, din care ultima a însemnat aproape 50 de milioane de dolari. Nu ştiu dacă Publi Media are disponibilitatea – investiţii, voinţă politică – de a începe o campanie de acest tip, care durează ani de zile. Oricum, “Pro Sport” la Ringier e varianta puţin probabilă în momentul de faţă.

a) “Pro Sport” se duce la Adrian Sârbu/Publi Media: se vorbeşte despre întoarcerea lui Cătălin Tolontan şi a lui Ovidiu Ioaniţoaia la titlul pe care l-au făcut bine cunoscut. Dacă se va petrece, o parte din redacţia “Gazetei Sporturilor” va veni cu ei. Ziarul astfel întărit este puternic promovat pe televiziuni, prin emisiuni sportive, aşa cum a fost şi la sfârşitul anilor ’90, cu “Procesul etapei” şi “Divizia fantastică”. Probabil că în momentul ăsta, Adrian Sârbu trebuie să facă un efort de unificare între diferitele branduri de sport pe care le are. “Pro Sport” ar putea fi rebotezat “Sport.ro”, ca şi televiziunea şi site-ul lansat cu succes? Pare puţin probabil, fiindcă ziarul are vechime şi reputaţie. Cert e că pe internet apare o problemă, atât ProSport.ro cât şi Sport.ro zbârnâie. E de avut în vedere varianta în care site-urile fuzionează şi ziarul rămâne cu brandul lui.

Ne mai putem gândi şi la varianta în care există o dezvoltare “Pro Sport” – Pro TV (emisiuni, marketing implicit) – Prosport.ro, şi o alta Sport.ro (TV), Sport.ro (site), plus ziar gratuit. Caz în care produsele trebuie poziţionate diferit.

Astea sunt scenariile. Nu trebuie luate ca mai mult de atât. Totuşi, un lucru nu a fost remarcat până acum: Sârbu a lansat primul canal de sport prin 1993, dacă nu mă înşel. Era vorba de Canal 31, care dădea meciuri din NBA şi altele. În decembrie 1995, pe frecvenţa lui a intrat Pro TV. Acum 13-14 ani, Sârbu credea şi miza pe sport, dar nu funcţiona. Tot el a schimbat piaţa ziarelor sportive prin 1997 (să mă corecteze cineva la anii ăştia dacă mă înşel), cu titlul pe marginea căruia speculez azi, fiindcă competitorii, “Gazeta sporturilor” şi “Sportul românesc”, erau încă moştenitori direcţi ai “Sportului” de pe vremea lui Ceauşescu. Cu alte cuvinte, a durat peste 10 ani pentru ca o idee a lui Adrian Sârbu să devină de actualitate. Asta apropo de viziunile celui mai de succes mogul media.

  1. Adrian B Reply

    Sa nu uitam si ca Ioanitoaia lucra intens intr-o vreme la Pro Sport TV, ajunsese sa dea si interviuri despre post prin ziare, si sa anunte cum merg lucrurile. Ulterior, proiectul a fost abandonat si ziarul vandut. Era inca o idee a lui Sarbu ahead of its time.

  2. bradutz Reply

    va fi intr-adevar foarte interesant de urmarit ce se va intampla la varful ierarhiei site-urilor de stiri daca prosport va trece inapoi la sarbu. ar insemna ca mediapro va avea doua site-uri in top, ambele de sport. sa omori prosport.ro ar fi, dupa mine, o greseala. pe termen lung, se poate dovedi mai valoros decat ziarul de hartie.

  3. orlando Reply

    Iulian,

    si tu si Bradut confundati MediaPro (care include Publimedia, Buftea, Cinematografele, Mediafax etc) cu business-ul de televiziune (Protv, AcasaTv, ProCinema, Sport.ro). Daca zvonurile legate de Prosport sunt adevarate atunci Prosport ar intra, probabil, in curtea MediaPro/Publimedia in timp de Sport.ro e in curtea televiziunii. Cu alte cuvinte nu vor fi doua site-uri de sport detinute de Adrian Sarbu ci numai unul pt ca celalalt e detinut in proportie de 95% de CME.

  4. Mathias Reply

    Draga Iulian,

    Chiar crezi ca Petrisor ar fi avut voie sa publice daca nu era pozitia oficiala??

    Hai sa fim seriosi. Sunt de acord, articolul e alucinant dar nu din motivele pe care le dai. Doar ca Ringier recurge la acest stratagem pentru a spune ca a vandut.

  5. Iulian Comanescu Reply

    Orlando: ştim că sunt două tipuri mari de business în ogradă la voi, cele în care CME are 95% şi cele în care are vreo 5 sau 10, cu tendinţă de creştere. Oriunde-ar veni ProSport.ro, nu putem să nu remarcăm că e sub o formă sau alta concurent cu Sport.ro.

    Mathias: Nu e poziţia oficială. Petrişor a publicat fiindcă a consinderat că e adevărat. Ringier nu cred să recurgă la nici o stratagemă. Situaţia e bizară, dar eu cred că e ceea ce se vede.

  6. orlando Reply

    Iulian,

    o concurenta benefica daca ma intrebi pe mine, la fel cum toate site-urile de suporteri de la GSP se “concureaza” intre ele in sectiunea Sport din Trafic.ro. Cand ai doua siteuri in top10 trafic faptul ca se concureaza/s-ar concura intre ele cred ca e ultima grija.

  7. Mathias Reply

    Ok sa zicem… eu inca cred altceva, insa…..

    O chestie curiosa este totusi de ce aceasta retragere din ce in ce mai mare de la Ringier din Romania. Ca se si zvoneste dorinta de a vinde EVZ. Oare vrea Ringier sa plece cu arme si bagaje din Romania?

  8. Iulian Comanescu Reply

    Orlando: dacă ar fi venit de la altcineva, zicerea asta nu m-ar fi convins. De la tine, mă face să reflectez 🙂

    Mathias: înaintea lui Petrişor am fost eu, exact pe poziţia lui. Plus că îl cunosc bine pe Petrişor, nu se împiedică el de patronat 🙂

    Ringier nu cred că are pulsiuni de-astea gen “gata, plecăm”. Cred că îşi va număra profitul şi pierderea pe fiecare titlu, separat. Să nu uităm că la reviste mai sunt destule aspiratoare de bani.

    Desigur că grupul s-a depopulat de oameni, nu totul merge cum mergea acum câţiva ani. Însă e vorba de un malac cu apucături umane şi o şcoală pentru cei care-au trecut pe-acolo, printre care mă număr şi eu.

Post your thoughts