De ce pleaca Dragos Stanca de la Publimedia: ”Intre a gandi si a fi liber, am ales varianta B”

Al doilea mesaj, trimis de Dragos Stanca, fostul boss Publimedia (tiparituri, Adrian Sarbu), angajatilor, acum cateva minute, relateaza despre o discutie de vineri, in care Dragos Stanca i-a cerut lui Adrian Sarbu incheierea unui contract de management pe trei ani, dar discutia s-a soldat cu darea afara a lui Dragos Stanca din biroul lui Sarbu. Problemele aflate pe tapet: trecerea pe linie moarta a lui Mihnea Vasiliu, “demiterea” (si nu plecarea) lui Sorel Radu, “indepartarea” lui Stanca si a Cosminei Noaghea din proiectul “Gandul”, o companie de publishing paralela infiintata pentru acest titlu, “incurajarea delatiunilor”, “crearea de structuri si suprastructuri de control si coordonare” si multe altele.

Sigur, pentru ca sa avem o stire completa, trebuie sa asteptam si versiunea angajatorului. Eu cred ca un comunicat Publimedia/Pro nu va intarzia sa apara. Are cineva acces la Mediafax?

Primul mail al lui Stanca, aici.

Dragele mele, dragii mei,

Vine, iata, o zi. Ziua in care te aduni in tine si scrii astfel de mesaje – care pot fi fortat-haioase, patetice, vagi-misterioase sau cat mai seci si exacte.

Am ajuns si ramas la cea din urma varianta (pentru ca, evident, toate incercarile precedente au esuat lamentabil)

[Introducerea lirica]

Dupa 7 ani in MediaPRO…

…dintre care ultimii (aproape) 3 in pozitia de manager al tuturor operatiunilor de publishing, sunt nevoit sa parasesc locul de care ma leaga, atat ca jurnalist, cat si ca �om de business�, cele mai multe reusite, esecuri, bucurii (si toate celelalte).

Am lansat, alaturi de voi, peste 10 ziare si reviste, am �umblat� la aproape toate celelalte, am scris mii de pagini de prezentari, am frecat planuri de marketing si pr, am �bibilit� pachete de advertising, am cercetat, am masurat, ne-am tocmit cu distribuitori si furnizori de hartie si alte cele, am informatizat, new-mediatizat, informatizat, contabilizat, editat, taiat, layoutat, cosmetizat, pozat, fotografiat si calculat (adaugati voi ce-am uitat – ca vorbesc in rime dejaJ).

Rezultatul? O companie misto, un loc invidiat de majoritatea celor din piata, un bun model organizatoric (copiat, acum, chiar si de concurenta �straina�), o cifra de afaceri si o valoare a companiei dusa la dublu fata de 2004 (ajutati fiind aici si de baza sanatoasa, de treaba excelenta facuta, in anii grei de dinainte, de Mihnea Vasiliu, Tolontan si echipele lor, care au devenit, partial, si ale mele).

Avem acum cam de doua ori mai multe branduri pe piata decat in 2004 – am lansat cam un brand nou la fiecare 3 luni si ceva… e ceva!:) Plus ca am regandit impreuna, ajutati in mod esential si de dl Sarbu, aproape toate celelalte ziare si reviste.

Sunt mandru de asta si va multumesc pentru toate zilele si noptile de munca. Si ii multumesc si dlui Sarbu pentru ideile bune pe care ni le-a oferit, chiar daca am mai injurat, uneori, cand am luat-o de la capat, iar si iar…

Una peste alta, PubliMedia & Co este un loc sigur de munca, misto, bun de facut cariera, bun la CV.

[De ce pleaca Stanca?]

Si, totusi, daca e asa de minunat… de ce plec?

Pentru ca nu am de ales.

Si pentru ca ceva s-a schimbat in mod esential si ireconciliabil.

Fie organizatia, fie eu.

Trei lucruri trebuie sa fie foarte clare:

1. Nu am semnat niciun fel de contract cu nicio alta companie si nu am, in acest moment, nicio alta varianta de job 100% sigura �mai bine platita�.
2. Nu plec pentru ca dl Sarbu nu ma plateste suficient. Din contra. M-a supra-platit si ii multumesc pentru apreciere; plec din motive principiale, nu materiale.
3. Nu eu am decis sa parasesc �in alergare� compania, �incepand de luni�, nu am fugit nicaieri – aceasta a fost o decizie ferma a patronului, pe care o respect.

Ce s-a intamplat, efectiv?

In contextul in care in ultimele luni la nivelul top managementului MediaPRO au avut loc modificari esentiale (tragerea pe linie moarta a lui Mihnea Vasiliu, demiterea lui Sorel Radu si determinarea demisiei Mirelei Dragnea), am considerat firesc si obligatoriu sa am o discutie lamuritoare cu dl Adrian Sarbu, referitoare la aceste schimbari, la consecintele lor si, in perspectiva, la �ce si cum va fi�.

O prima discutie a avut loc acum 3 saptamani, discutie in care am precizat, printre altele, ca nu mi s-a parut ok felul in care cei 3 au fost scosi din joc, luand nastere astfel un precedent nesanatos.

In plus, am avut obiectii legate de indepartarea mea si a Cosminei Noaghea din proiectul Gandul, la 2 luni de la preluarea acestuia.

In acest context, aparent incert si usor instabil, am spus ca – pe langa chestiunile procedurale si principiale care ar trebui reglate – nu mi se mai pare confortabil sa actionez ca manager al companiilor de publishing fara a trece la o etapa superioara in relatia patron-angajat. Concret, am propus incheierea unui contract uzual de management, cu drepturi si obligatii de fiecare parte, valabil pana in 2010. Am considerat ca asa pot aduce atat organizatiei cat si mie, personal, stabilitatea si siguranta necesare dezvoltarii.

Discutia s-a rezumat strict la principii, nu a fost nicio secunda vorba de bani sau sume concrete (de vreme ce nu am avut niciodata nicio obiectie legata de pachetul meu salarial).

[Vineri, 29 septembrie: obiectii, dari afara. Din birou]

Dl Sarbu a fost de acord, ramanand sa discutam la intoarcerea sa din SUA detaliile contractului. Vineri, 29 septembrie, m-am intalnit din nou cu dl Sarbu, asa cum stabilisem, sa discutam diverse probleme, printre care si chestiunea legata de contract.

In acest context, am precizat ca, poate chiar mai important decat contractul in sine este sa avem o discutie legata de modul de lucru din MediaPRO, care, in opinia mea, mai ales dupa plecarea lui Mihnea, a devenit excesiv de birocratic si greoi.

Pe scurt, am incercat sa semnalez ca fiind mai putin ok, in opinia mea, chestiuni cum ar fi:

* subordonarea multipla a sefilor de departamente, crearea de structuri si suprastructuri de control si coordonare de marketing, pr, hr, etc care ingreuneaza lucrul de zi cu zi, fluxul decizional si increderea sefilor de departamente si redactorilor sefi in fortele lor si in autoritatea managementului companiei
* incurajarea delatiunilor (unele fiind nu informari, ci mistificari ale lucrurilor care se intampla, de fapt), prin ridicarea la nivel de politica interna a stimularii trimiterii de informari si plangeri, precum si prin interventii direct la oameni din companie, fara stiinta mea
* eroarea (in opinia mea) de a infiinta o a doua companie de publishing, care sa se ocupe numai de Gandul, cu echipe separate de marketing, publishing, vanzari etc – masura care confuzioneaza piata si, cred eu, dilueaza mesajul unitar al companiei
* numirea in posturi de coordonare la nivel de grup a unor persoane care nu au fie timpul, fie competenta profesionala, fie capacitatea de a coordona si activitatile de publishing etc

In esenta, am cerut mai multa incredere, �asa cum era odinioara�. Si am incercat sa explic ca lucruri cum sunt cele de mai sus sunt esentiale in stabilirea unei relatii contractuale pe 3 ani intre mine si MediaPro.

L-am rugat pe dl Sarbu ca, inainte de a stabili detaliile tehnico-financiare ale contractului meu, sa imi explice de ce gresesc cand nu vad logica si nu inteleg modul in care aceasta structura extrem de centralizata poate functiona. Asta a fost, in esenta.

In fata acestor chestiuni (unele dintre ele fiind atinse explicit, altele implicit), dl Sarbu mi-a reprosat o presupusa lipsa de corectitudine in salarizarea personalului, mai ales a femeilor, aducandu-mi cateva exemple in acest context. Pornind de la acest aspect (nu doar nedrept, in opinia mea, ci si fara nicio legatura cu esenta problemei), discutia s-a tensionat. Alte nemultumiri ale dlui Sarbu inteleg ca sunt legate de decizii de marketing (ex: campania ratata pt lansarea Maxim, care mi-o asum), respectarea politicii companiei, etc. Totul a durat cca 20 de minute.

La final, dl Sarbu m-a dat afara din birou.

[Ce-a facut Dragos Stanca dupa. Dar si ce-a facut Adrian Sarbu]

Am plecat, propunandu-i printr-un sms sa reluam discutia, calm, luni.

Am considerat ca a fost o discutie barbateasca, la nervi, si ca putem recladi relatia noastra intr-o a doua discutie.

Ulterior, am aflat insa ca dl. Sarbu a venit in toiul noptii la sediu, apoi a anuntat atat in noaptea de vineri, cat si sambata publisheri, redactori sefi si sefi de departamente, personal, telefonic, ca eu nu mai sunt managerul companiei incepand de luni si ca toate problemele se vor lamuri, de acum incolo, cu dansul, personal.

Asa ca…

…intre a gandi si a fi liber, am ales varianta B. Nu mai exista cale de intoarcere.

In opinia mea, au fost incalcate toate principiile morale, comportamentale, umane (evit sa spun, in necunostiinta de cauza, si legale) in materie de despartire dintre un patron de presa si un manager in Romania anului 2006.

[Multumirile de final]

Plec, asadar, cu un gust amar, cum nu mi-as fi imaginat niciodata ca voi pleca din MediaPRO – locul luminat, vizionar, aceasta mecca a spiritului liber, al tupeului �bun� si al revolutiilor media.

Plec cu credinta ca nu doar relatia patron-jurnalist, ci si cea patron-manager de presa trebuie sa treaca, si in Romania, intr-o etapa superioara evolutiv.

Plec convins ca un business media nu se mai poate dezvolta printr-un management paternalist si autoritar, ci profesionist si liber.

Plec foarte multumit ca las in urma un business cu o cifra de afaceri de aproape 20 de milioane de euro (in conditiile in care acum 2 ani nu depasea 10), o afacere care livreaza profit cu o margine buna, in ciuda cresterii accelerate.

Meritul e al meu in foarte mica masura.

El se datoreaza viziunii si credintei obsesive in succes a dlui Sarbu si, mai ales, vi se datoreaza.

Voua, tututor.

Si va spun asta ca sa nu credeti cumva ca vi se face un serviciu atunci cand luati salariul.

Meritati fiecare banut.

Va multumesc ca ati muncit si ca veti munci in continuare asa cum se cuvine, punand mai presus propria constiinta decat orice altceva.

Ii multumesc public si dlui Sarbu pentru toate lucrurile bune pe care mi-a dat voie sa le invat de la dansul si sper ca va gasi intelepciunea de a-si pastra alaturi oamenii de calitate, care il pretuiesc cu adevarat.

Ii multumesc ca este cum este, atunci cand nervii nu ii intuneca ratiunea, si cand suma calitatilor sale incontestabile o excede cu mult pe cea a defectelor.

Le cer iertare celor cu care, poate, am fost nedrept in toti acesti ani, celor pe care nu am avut intotdeauna ragazul sau rabdarea sa ii ascult, imi cer scuze pentru toate eventualele erori sau decizii nefericite pe care, cu siguranta, le-am mai luat uneori.

Va multumesc.

Mult.

Tuturor.

Pentru tot.

Dragos Stanca

(adica DS – pt cine nu ma recunoaste dupa nume)

PS

1. Precizez ca acest mesaj i-a fost trimis in aceasta dimineata si dlui Adrian Sarbu, cu rugamintea de a face, daca e cazul, precizari suplimentare, corecturi, etc. Dansul a transmis ca nu doreste sa faca nicio precizare in scris, urmand a ma corecta sau a raspunde eventualelor intrebari prin viu grai.

2. Subliniez ca, in ciuda zvonurilor si speculatiilor inerente, nu am in acest moment nicio alta alternativa certa dar ca, in principiu, imi doresc sa raman in industria de publishing si, in functie de ofertele primite, pe care le voi analiza, voi lua o decizie in cel mai scurt timp posibil.

Bucuresti,

2 octombrie 2006

Post your thoughts