Cum m-am îmbogățit pe seama lui Eminescu, fără să vreau

În ianuarie, la vreo săptămână după ziua lui Eminescu, am postat la mine pe blog și în alte locuri o carte electronică cu Poesiile, ediția antumă a lui Maiorescu. Și e-book-urile au soarta lor, iar ceea ce s-a întâmplat cu al meu (sau, mai degrabă, al lui Eminescu) este instructiv.

Deși textele poetului sunt public domain și se găsesc în numeroase locuri pe Internet, nu exista nicăieri o ediție cumsecade electronică, pentru dispozitivele contemporane pe care se citesc cărți – tabletă, mobil sau Kindle. Pe gutenberg.org am dat peste un fișier care provine din Republica Moldova, o antologie cronologică, alcătuită și prefațată de Mihai Cimpoi. Lipsită și de diacritice, aceasta are o adresare diferită de ceea ce aveam eu în cap: un volumaș pentru toată lumea, relevant, accesibil și cât mai aproape de perfecțiune în sensul electronic, care să se citească pe orice dispozitiv fără disfuncționalități și diferiți purcei în pagină. Ediția lui Maiorescu mi s-a părut punctul optim de pornire.

A fost destul de migălos să realizez ceea ce-mi propusesem, motiv pentru care am și întârziat cu vreo săptămână publicarea Poesiilor, față de data de 15 ianuarie. Am postat fișierele pentru Kindle și alte platforme pe blog, după care m-am apucat să le răspândesc și în alte locuri, ca Archive.org sau iBooks Store de la Apple. Pe Amazon, sistemul de publicare nu m-a lăsat să distribui cartea gratuit, așa că am pus-o la prețul minim, 0,99 dolari, în ideea că există o modalitate mai complicată prin care să-i poți scădea ulterior prețul la zero. Ceea ce nu am mai încercat, fiindcă m-am luat cu altele.

Pe la începutul lui martie, amicul Paul Balogh m-a anunțat, pe Facebook, că Eminescul meu e pe locul 1 la cărți gratuite în magazinul Apple. Mă așteptasem ca Poesiile să aibă o oarecare căutare, dar m-am bucurat. M-am mai uitat, de câteva ori, în statisticile blogului și am dat peste zeci accesări ale fișierelor în care șade Eminescu. Acum câteva zile, Amazon mi-a trimis un update despre sistemul de publishing și am intrat, într-o doară, în interfață. Am descoperit cu mirare că Poesiile se vânduseră în vreo 17 exemplare, în magazinele Amazon din SUA, Italia, Franța și Marea Britanie. Pe Amazon.com, cartea e pe locul al cincilea în topul de la literatură est-europeană, prima poziție în română.

Poesii de Eminescu, în iBookStore

Toată povestea are o dublă morală. Cărțile electronice au căutare și în România, iar cei care le caută sunt și altceva decât cititori de chick lit sau fantasy. Eminescu nu e cel mai comercial poet, în momentul de față – diferitele tipuri de sacralizare prin care a trecut poetul au provocat un anumit gen de respingere. Dar, totuși, dacă faci o carte funcțională, se caută.

Unele din e-book-urile publicate în română în cadru instituțional sunt mai neglijent alcătuite decât Poesiile mele. Altele au un sistem de protecție perimat, DRM, care creează probleme, de pildă atunci când vrei să le citești în programul standard pe dispozitivele Apple, iBooks. Editurile autohtone sunt încă ușor paralele cu concepte ca usability sau copyleft, la fel cum uneori produc și carte de hârtie de o calitate execrabilă. Dar, atunci când pui pe Internet un lucru făcut civilizat, cititori există – și, spre surpriza mea, sunt dispuși chiar să dea bani pentru un text public domain. Ceea ce ar însemna, oarecum, că eu sau alții am putea să ne îmbogățim pe seama lui Eminescu.

Statistici referitoare la numărul de e-book-uri vândute sau distribuite gratis în România nu prea există. eMag estima prin 2012 că, cu un an înainte, la noi se vânduseră în jur de 10.000 de e-book readere. De atunci, nu au mai apărut cifre, dar cu siguranță, în ton cu ceea ce se întâmplă pe alte piețe, e-book-urile devin din ce în ce mai populare. Un studiu din SUA, realizat de Princeton Survey Research Associates și publicat în ianuarie a acestui an, spune că, în 2013, 28% dintre adulții americani citiseră cel puțin un e-book. În 2012, era vorba de 23%, iar în 2011, de 17%. În același studiu, procentul de americani care citiseră în 2013 o carte de hârtie era de 69%. Iar posesorii de tabletă sau e-book reader erau nu mai puțin de 50% din total. 32% pentru e-book reader, 42% pentru mai puțin specializata tabletă. Cele două procente dau mai mult de 50% pentru că există posesori ai ambelor dispozitive.

În România, cifrele sunt probabil minuscule, prin comparație, dar tendința e asemănătoare: creștere spectaculoasă. The Guardian relata acum câteva zile despre un studiu UNESCO care atestă o “revoluție a lecturii pe dispozitive mobile” în țările în curs de dezvoltare. În locuri ca Ghana, Kenya sau India, prinde viteză mai ales cititul pe telefoane mobile, mai ieftine și comparativ indispensabile față de e-book readerele specializate. UNESCO, care a lansat studiul pe 23 aprilie, de Ziua Mondială a Cărții și Drepturilor de Autor, pune tendința în relație cu gradul de alfabetizare și arată că noile tehnologii sunt benefice din acest punct de vedere.

În anii ’90, pe când cochetam cu filozofia, mi-am spart de mai multe ori capul cu ediții românești – celebrate, altfel – care provocau dificultăți în jurul unui cuvânt sau concept. Când am ajuns la Kant, am dat peste un site franțuzesc, Webdeleuze.com, care există în forma de atunci și azi și care conține patru prelegeri din anii ’70, despre Critica rațiunii pure, ale lui Gilles Deleuze. Îmi amintesc de senzația pe care am avut-o, că mi s-a făcut lumină în cap.

Revoluția cărții electronice înseamnă în primul rând alternative pentru cititor, iar alternativele se leagă în ecosisteme culturale diferite de ceea ce e instituțional. Garantează ceva, în sine, instituțiile culturale? De multe ori da, dar pe lângă cei 17 oameni care mi-au făcut plăcerea de a își cheltui banii pe o ediție Eminescu pe care nu o făcusem cu scopuri lucrative, există cu siguranță și câteva edituri care au fost mai puțin mulțumite fiindcă am umplut Internetul de un text din care ar fi putut scoate ceva bani. Evident, câștigați sunt cititorii.

Articol scris pentru ediția de joi, 1 mai, a săptămânalului Dilema veche.

Linkuri de download pentru e-book

eminescu_epub

iPad, iPhone, dispozitive cu Android, altele

eminescu_mobi

Kindle, Mobipocket etc.

  1. voevod Reply

    Kant nu a fost francez, cum se intelege de mai jos.

    “Când am ajuns la Kant, am dat peste un site franțuzesc, Webdeleuze.com, care există în forma de atunci și azi și care conține patru prelegeri din anii ’70, despre Critica rațiunii pure, ale filozofului francez”

    • Iulian Comanescu Reply

      Presupunând că textul ăsta va fi citit de cineva care n-a auzit în viața lui de Kant, da, s-ar putea înțelege și asta 🙂 Am schimbat filozoful francez cu Gilles Deleuze, mersi.

  2. Flaviu Comănescu Reply

    Fabulos, uluitor, tulburător, se întâmplă acum, în direct!

  3. A Reader Reply

    Frumoasa initiativa, dar de pe la jumatatea cartii lipsesc ultimele versuri ale poeziilor si mai lipseste prima parte din Calin, care lipsea si pe Wikisource. Am corectat eu, daca tot e “creative commons” si am adaugat si prefata originala a lui Maiorescu:

    Mihai Eminescu – Poesii (corectata) – ePub, Mobi, PDF

    Eu convertisem in formate ebook, tot gratuit, proza lui Eminescu: Sarmanul Dionis, Geniu pustiu etc. (le gasiti usor pornind din link-ul de mai sus, nu pun inca un link ca sa nu ajunga comentariul la spam) si acum lucrez la un ebook gratuit cu corespondenta lui Eminescu.

  4. Iulian Comanescu Reply

    Mă bucur că am botezat ediția “beta”, fiindcă mă așteptam la imperfecțiuni – și mulțumesc de semnalarea și corectarea lor. Cred că ar trebui să înlocuiesc beta-ul, pe unde l-am încărcat, cu ediția dvs.

    Corespondența e o idee foarte bună, nu știu să fie nimic crucial acolo dar ne prezintă un Eminescu uman și normal, or asta e, cum ar veni, crucial.

  5. sorinel Reply

    Iulian deci tu spui ca se pot publica carti in RO la Kindle dar trebuie sa le scoti diacriticele si sa declari ca sunt in engleza? Merge asa?

    • Iulian Comanescu Reply

      Sorinel: nu știu, Amazon nu a avut probleme cu Eminescu deși are diacritice, dar a avut probleme cu altă chestie pe care am încercat s-o pun, pe motiv că nu e-n engleză, iar româna nu e printre “limbile Amazon”. Cum e plin de titluri de la Polirom în română, de exemplu, m-am uitat puțin la ele și am descoperit că au setată ca limbă romanșa.

Post your thoughts