Robert Turcescu e singurul brand puternic creat de Realitatea TV. Tot Realitatea TV şi-a devorat însă mai apoi vedeta, cu concursul acesteia. Cum anume?
Realizatorul a făcut un prim pas neinspirat, la Realitatea TV, prin toamna lui 2006, când a acceptat să prezinte jurnalul de ora 21.00 alături de Liana Alexandru, ex-Pătraş. Faimosul “100%”, de la ora 20.00, singurul talkshow independent, “cu misie”, din epoca Năstase, a trecut la ora 22.00.
Atunci când “a intrat pe jurnale” cu Liana Pătraş, Turcescu a performat foarte bine pentru un prezentator de ştiri nepregătit, cum şi era, dar slab şi stângaci faţă de “100%”. Poate de asta, talkshow-ul de la ora 22.00 nu a mai mers, în ciuda tentativelor ulterioare de revigorare. {Mai mult…}
În mijlocul scandalului referitor la brandul României, Elena Udrea pare că pierde puncte la capitolul “imagine”. Dincolo de rezultatul dezamăgitor al campaniei se vede însă un politician care a renunţat la mop, andrele şi culoarea roz pentru un comportament mai “procedural”. Un fel de rebranding, am zice, dacă ar fi vorba doar de imagine. {Mai mult…}
Cu cei 500 de milioane de utilizatori ai săi, Facebook e o rezervă sănătoasă de poze din categoria “aşa nu” (trebuie să ne prezentăm în public). În timp ce vedetele din România îşi etalează pozele din vacanţă, membrii obişnuiţi se dedulcesc la ţigări, telefoane mobile, piraterie involuntară de fotografii de celebrităţi şi prelucrări naive de Photoshop. Se poate mai bine? Sigur că da – şi o să vedem cum. {Mai mult…}
Cui nu-i place jazzul nu-i plac oamenii, zicea Richard Burton într-un film vechi, al cărui nume şi scenarist faimos gen Tennessee Williams le-am uitat, iar cui îi place jazz-ul îi place Mihai Iordache. Pe Mihai l-am chemat aici, pe Comanescu.ro, miercuri, de la ora 14.00, pentru o discuţie on-line la care puteţi participa şi voi.
Iordache e unul din oamenii care foloseşte cu uşurinţă online-ul ca tool promoţional şi, mai nou, şi de distribuţie a propriilor albume. Vreau să ştiu de la el cum te poţi vinde, la propriu şi la figurat, pe net atunci când ceea ce faci intră într-un gen de nişă (cel puţin la noi). Cam care-i relaţia dintre faima lui de muzician de rock (Sarmalele Reci, Kumm) şi “matca” de saxofonist de jazz şi alte lucruri asemănătoare.
Mă rog, dacă o să neglijez ceva, aveţi ocazia chiar voi să-l întrebaţi; puteţi participa la discuţie dacă vă faceţi un cont pe Comanescu.ro, care poate fi cerut pe mail la officeATcomanescuDOTro.
Citind pe ReadWriteWeb un articol inteligent despre motivele pentru care companiile ar trebui să aibă pagini, şi nu profiluri sau useri pe Facebook, mi-a venit în minte o discuţie pe care am purtat-o de mai multe ori referitor la reţeaua care a depăşit Google. Ce faci cu necunoscuţii care îţi cer prietenie/dau add as friend? Confirmi legătura sau nu?
E o întrebare cu mai multe răspunsuri. Depinde de scopul cu care ţi-ai făcut cont de Facebook şi, în ultimă instanţă, chiar de numărul de prieteni. {Mai mult…}
Andreea Esca face, în decembrie, 15 ani de când spune “Bună seara” la ora 19.00, la PRO TV. E prea mult? Prea puţin? Sau exact cât trebuie?
Esca nu e preferata intelectualilor, dar nu are cum să fie aşa ceva, fiindcă televiziunea, mai ales cea gen PRO TV, e o afacere de mase. Nu transmite despre ea însăşi decât “prezentatoare de ştiri”, atunci când apare la TV, iar în alte locuri e mai scumpă la vedere decât alte vedete. E vizibilă destul de rar prin presă, inclusiv presa PRO, unde ar putea apărea uşor.
Câţi oameni trebuie să fi auzit de tine ca să te poţi numi “celebru”? Unde începe “notorietatea” în sens cantitativ? Ar fi interesant de aflat, dar nu ştiu să se fi făcut studii de felul ăsta în viaţa off-line. În schimb, Google ne pune la dispoziţie un instrument de măsură foarte bun, cel puţin pentru percepţia virtuală a persoanei: numărul de rezultate ale căutării. În funcţie de acestea, se poate imagina o scară a notorietăţii virtuale.
Metoda folosită e foarte simplă, un search pe Google.ro, cu “prenume nume”, între ghilimele (pentru ca motorul să indexeze doar paginile în care cele două se găsesc ca atare, şi nu în locuri diferite din text). O folosesc atunci când construiesc branduri personale, unde nu doar cantitatea de rezultate contează, ci şi aspectul primelor pagini. Legat însă de ceea ce se găseşte pe internetul .ro/referitor la români, rezultatele sunt cel mult de ordinul milioanelor. Dacă în spaţiul anglo-saxon există celebrităţi globale ca Barack Obama sau Avril Lavigne, cu zeci de milioane de rezultate Google, la noi situaţia ar fi aşa:
CELEBRITATE = MILIOANE DE REZULTATE: În această categorie sunt de pildă Mihai Eminescu, 2,02 milioane, şi Traian Băsescu, 3,26 milioane. Nu ştiu exact câţi români mai joacă la acelaşi scor. {Mai mult…}
După ce a fost scos de la Observator şi a făcut un sezon din controversata “Pâine şi circ”, Lucian Mândruţă are un viitor incert. Probleme de imagine?
Evident. Lucian a dus în jacuzzi-ul de la “Pâine şi circ” costumul de la ştiri, şi-a cărat pumni cu Sergiu Nicolaescu, a făcut teatru de păpuşi cu Viorel Hrebenciuc. S-a rupt, radical, de percepţia de la Observator.
Mai mult, “Pâine şi circ” a picat într-un moment în care gazda era tocată de tabloide din motive de necazuri în căsnicie. Mai apoi, însuşi magistrul de la “Dilema”, Andrei Pleşu, şi-a exprimat public dezgustul faţă de acest gen de televiziune şi surpriza că Mândruţă, colaborator al “Dilemei”, îl practică. Totul a început să capete aspectul unei degringolade.
Zilele trecute atingeam în treacăt problema contului de Hi5 ca element de brand personal, pe internet. Tocmai avem un caz concret care ne arată că activitatea susţinută pe această reţea nu e o idee foarte bună, dar să vedem întâi de ce. Hi5 este asociat de obicei cu flirt, distracţie, pierdere de timp, vârstă fragedă, poze nu tocmai protocolare (asta poate fi uneori un eufemism) şi aşa mai departe, deci nu te poziţionează bine într-un mediu profesional. În schimb, se aşază de la sine pe prima pagină de rezultate Google, deci e ceea ce cineva ar putea afla despre tine, dacă te caută într-un context de “om serios”.
Cui i s-a întâmplat asta, zilele trecute? Unei doamne sau domnişoare pe nume Monica Forfotă, propusă de PDL pentru poziţia de membru supleant al Consiliului de Administraţie al TVR. “Jurnalul naţional”, un cotidian cu sentimente notoriu de prietenoase faţă de partidul care l-a susţinut pe Traian Băsescu la prezidenţiale, a căutat-o pe doamna cu pricina şi a găsit… contul de pe Hi5. A ieşit ceva de genul ăsta:
Monica Forfotă pe Hi5
Uitaţi-vă puţin la poză. E ceva în neregulă? Pentru o persoană privată, nu. Dar pentru o persoană publică, imaginea e {Mai mult…}
Cine se vede bine pe net şi cine nu se vede aşa cum ar merita/ar trebui? Din căutările Google care duc la Comanescu.ro, am extras o listă de nume de oameni din comunicare cu diferite carenţe de prezenţă pe net.
Dintotdeauna m-am distrat, ca şi voi, de căutările ciudate pe care şi le pescuiesc uneori bloggerii din propria interfaţă de Analytics, gen lista asta de la Simona Tache. La mine, e altfel: nu prea apar căutări excentrice, iar lista începe cu o mulţime de “Comanescu” sau “Cum să devii un Nimeni”, în diferite combinaţii. Aş putea să mă laud deci că am un blog targetat, că lumea caută ce vreau eu să găsească pe el, dar nu asta intenţionez. E vorba de numele mai mult sau mai puţin cunoscute din industrie, pe care le găsesc pe listă.
Ce înseamnă un număr mare de căutări legate de cineva? O nevoie de informare, bineînţeles. Poate fi cineva foarte “hot” sau, dacă nu, de cineva mai puţin “hot”, dar care nu e de găsit în altă parte. În orice caz, oamenii de mai jos au o carenţă de {Mai mult…}
