Category Archives: Analize

,

Tirajele și audiențele coboară în sus

Datele Studiului Național de Audiență (SNA) pe perioada iulie 2006-iulie 2007, date publicității acum câteva săptămâni, au produs deja tradiționalul oftat colectiv în privința audiențelor și a tirajelor care scad. Judecata nu e foarte profundă și se referă mai curând la lideri. Outsiderii cu nume sonore, dar tiraj mic preluați de mogulii media încep să dea semne de dezmorțire, iar presa locală e chiar vivace.

Scăderea totală de audiență a pieței este de 1,6%, de la 7,034 milioane cititori de presă la 6,921 milioane, mai mică decât în alte țări. Comparația se referă la ultimul și penultimul val de SNA, adică iulie 2006-iulie 2007 versus aprilie 2006-aprilie 2007. E un lucru de luat în seamă cu atât mai mult cu cât schimbările de proprietate, face lift-urile, relansările mai consistente sau lansările de titluri noi au fost numeroase din 2005 încoace. E de văzut cine a contribuit la plusuri și cine a contribuit la minusuri.

Liderii tradiționali în scădere, pe piețele solide. La cotidiene, în jos merg “Libertatea”, cotidianul cu cea mai mare audiență (-1,15%, până la 1,732 milioane), “Jurnalul național” (-3,43%, 900 mii) și “Evenimentul zilei” (-5,63%, 704 mii), adică primele trei ziare generaliste. Situația se regăsește și pe o piață solidă, dar tot mai aglomerată, a glossy-urilor de femei, unde “Bolero”, “Avantaje”, “Unica” sau “Joy” scad între 4 și 14 la sută. “Cosmopolitan” este excepția, care rămâne fix pe zero, cu o constanță care a fost remarcată și în alte tipuri de cifre. Situația se repetă și în top 3-ul ghidurilor TV, unde “Pro TV Magazin”, “TV mania” și “TV Satelit” pierd între 5 și 12% din cititori.

Pare că e vorba de lucruri diferite, dar am enumerat mai sus cele mai solide trei piețe de print din România, ca tiraje, venituri din publicitate și tradiție. Atât la glossy, cât și la cotidiene, însă, scăderile se combină cu apariția și creșterea unor titluri noi, cum e cazul “Glamour”, de pildă, care încă nu apare în cifrele de audiență dar are tiraj bun, la glossy. La cotidiene, titlurile intrate în proprietatea “mogulilor” au creșteri importante de audiență (“Cotidianul” – 20%) sau stagnează (“Adevărul”, dar pe fondul unei schimbări de target, fiindcă abonamentele dispar și apar cumpărătorii la chioșc). Cu alte cuvinte, mai puțin la ghidurile TV, care scad ca și televiziunile din care se hrănesc, pe fiecare dintre piețe tendința scăzătoare a liderilor este compensată de semnele îmbucurătoare de la diferite titluri.

Explozia presei locale. 17 din cele 29 de titluri care înregistrează creșteri sunt din presa locală. Cu excepția “Cotidianului”, primele 12 poziții din topul creșterilor sunt ocupate de astfel de săptămânale sau cotidiene. Marii câștigători par a fi Inform Media și ARBO/EMI, care au făcut în ultimii ani achiziții numeroase pe piața localelor. “Localele” lui Adrian Sârbu, arondate la PubliMedia, au o prezență mai palidă, dar investiția de bani și know how a austriecilor și germanilor mai sus menționați pare a fi notabilă, dacă nu e vorba de alți factori care influențează cifrele.

Alte evoluții pozitive. Mai sunt de notat creșterea de la “Ziarul financiar” (4,78%, 219 mii cititori), care își consolidează poziția de cotidian de nișă de succes, mai ales în condițiile în care Continue reading

, ,

Lunga și fericita moarte a Elodiei la (O)TV

Dan Diaconescu a devenit trendsetter în presa românească. OTV a urcat pe o poziție foarte bună, a cincea în topul televiziunilor din septembrie, cu un rating mediu pe all urban și întreaga zi de 0,8 puncte, mai mult decât Realitatea TV sau Prima TV. Emisiunile dedicate de OTV cazului Elodia au fost nenumărate și populare. Dar, dincolo de cifre, Diaconescu a fost cel care a impus o poveste senzațională în întreaga presă românească. Despre Elodia a vorbit și Marius Tucă la reapariția pe ecran, pentru face, previzibil, un rating mai mic decât OTV-ul, televiziunea care a lansat cazul, pe un interval orar apropiat. Elodia a ajuns ulterior și pe posturi “serioase” precum TVR 1, Realitatea TV, Antena 3, ca și în cotidiene “de referință”, precum liderii categoriei, “Evenimentul zilei” sau “Jurnalul național”, care i-a dedicat o întreagă ediție specială pe 10 octombrie.

Aparițiile la TV
Conform Monitoring Media, cazul Elodia a început să se propage pe televiziuni altele decât OTV pe data de 18 septembrie. În perioada 18 septembrie-27 octombrie, Antena 1, Antena 3, B1 TV, Național TV, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV și TVR 1 au difuzat un total de 81 de știri pe această temă, adică o medie de aproape 1,97 știri pe zi. Topul televiziunilor celor mai active este următorul:

stiri_elodia.jpg

Se poate constata o oarecare corespondență între poziționarea televiziunii (generală-tabloidă vs. de nișă-serioasă) și numărul de știri difuzate. Prezența Realitatății TV și a Antenei 3 pe locurile al treilea și al patrulea provine Continue reading

Primele cifre oficiale de trafic pe net: independenții stau foarte bine. Încă

Primele rezultate ale studiului oficial de trafic și audiență pe internet, SATI, apărute ieri, permit o serie de concluzii parțiale, la fel ca și numărul de rezultate – 145 din 190 de auditați, în momentul de față. Pare-se că independenții sunt cei mai puternici de pe internet, dar marile grupuri de old media vin tare din urmă. Pe lângă sport, banii și joburile sunt o nișă ofertantă (sau două, cum vreți s-o luați), iar marii brokeri de publicitate care au și site-uri sunt mai jos de locul 22. Mai întâi, un top băbesc, în formă umană, pentru ca apoi să le luăm la rând.

1. Softpedia.com / 1,60 mil. unici
2. Clubafaceri.ro/1,16
3. Neogen.ro/1,10
4. Roportal.ro/841 mii unici
5. Acasa.ro/835
6. Ejobs.ro/720
7. Rol.ro/674
8. Hotnews.ro/669
9. Protv.ro/664
10. GSP.ro/650.

1. Internetul e încă al independenților sau a business-urilor specifice. Primele opt din cele vreo 150 de locuri (lista se schimbă, azi a apărut Neogen, care ieri nu era) ale topului după clienți (vizitatori) unici sunt ocupate de companii românești și Softpedia.

De altfel, cel mai vizitat site de știri este HotNews.ro, tot la nivel de unici, conform BRAT. Datele BRAT/Spring GmbH (firma care a realizat măsurătorile) modifică ierarhia din Trafic.ro, Continue reading

,

Până la urmă, care-s inovatorii în media românească?

Proaspăt încheiat, concursul de comentarii cu tema “Inovația în media românească după 1989” de pe “Media lui Comanescu” permite câteva concluzii asupra temei alese, una dificilă în mod premeditat.

Niciunul din cei 12 concurenți nu a găsit un moment inovativ, pe care să-l aprecieze, fără rezerve, în cei 17 ani de media din România. După părerea mea, asta nu înseamnă că avem de-a face cu “12 oameni furioși”, contestatari, ci că, pur și simplu, subiectul de discuție e unul spinos. Altfel spus, că în chestiunea asta au mai curând dreptate.

Visul devenit realitate și apoi autopastișă al lui Adrian Sârbu – Pro TV-ul anilor ’90 – e un simptom care atestă situația, amintit de mai mulți concurenți de altfel. Se știe că de la 1 decembrie 1995 Pro TV-ul a devenit aspirație, universitate, sursă de bani, biserică și multe altele pentru români. Ceva din dezamăgirea cu care sunt întâmpinate ultimele noutăți Pro vine de altfel și din retrogradarea televiziunii la statutul ei normal, de business lucrativ, în România. La evenimentele din decembrie 1989 a fost centru de putere, – Televiziunea Română Liberă -, iar în 1996-1998, la Pro TV, a căpătat toate atributele magice de mai sus. Interesant e însă faptul că “fenomenul Pro”, “generația Pro” sau “spiritul Pro” a fost un curent social pornit de la niște repere externe, o așa-numită “televiziune în stil american”. Cu alte cuvinte, Adrian Sârbu are meritul incontestabil de a fi schimbat decisiv peisajul media, dar pe baza unor idei de import. Puțină lume își mai amintește de pildă că Andreea Esca, Adriana Muraru, Andreea Berecleanu și celelalte vedete Pro de primă generație aveau în acele vremuri o intonație ce părea nefirească, la lectura prompterului, datorită stagiilor de pregătire în străinătate. Un Radu Cazan, care azi sună exotic pe Antena 3, era pe vremea aceea ceva apropiat de normă. Ideile “americane” se datorau pe atunci unor oameni de felul Marshei Greenberg, chiar dacă Pro TV nu a avut o susținere internațională tipică, dat fiind faptul că CME, acționarul străin, însemna în ultimă instanță un venture pornit din banii câștigați de Estee Lauder din industria de frumusețe, și nu un grup străin de media cu credențiale.

Cu alte cuvinte, Pro-ul a fost un succes românesc, pornit de la niște repere străine. Era o inovație sau o adaptare reușită? Trebuie Adrian Sârbu aplaudat pentru ceea ce a dat românilor sau blamat pentru “copy&paste”? Continue reading

,

Noul Gândul și cursa pentru quality

De la 1 octombrie, o să găsiți pe HotNews.ro (nu doar blogul, ci și site-ul), în fiecare marți, o analiză de media. Pentru prima dintre ele, am preluat și sistematizat câteva impresii de aici.

Ultima relansare de ziar serios (quality) din această toamnă, a ziarului “Gândul”, reprezintă o schimbare importantă pentru titlul condus de Cristian Tudor Popescu și face parte din șirul de repoziționări și schimbări de proprietate prin care au trecut în ultimele 12 luni toate ziarele quality din România.

“Gândul” a introdus, de la 1 octombrie, o structură mai strictă, în locul paginilor denumite generic “Actualitate”, cu colontitluri precum “Puterea Gândului”, “Timpul liber”, “Internetul” și așa mai departe. Este un pas înainte, în locul rubricației laxe, reminescente din anii ’90, pe care cotidienele românești o mai păstrau acum câțiva ani. Cititorul se poate orienta mai precis în ziar, însă schimbarea atrage și o posibilă scădere a calității textelor, pe termen scurt, fiindcă nici autorii lor, nici șefii autorilor nu sunt obișnuiți să gândească în astfel de jaloane stricte. La ziarele unde o astfel de schimbare a fost introdusă, calitatea textelor din paginile nou-înființate a fost mediocră, cel puțin o vreme. Vezi, de pildă, încercarea “Evenimentului zilei” de a acorda o atenție sporită tematicii de business, care include ponturi referitoare la investiții, fostele la “Social” locuri de muncă, consecințele la cititorul gazetei ale evoluțiilor macro.

O altă schimbare a fost trecerea la un logo roșu Continue reading