Bolile imaginare ale președinților reali

Klaus Iohannis are sindromul Asperger, e sigur-sigur. La fel cum Traian Băsescu posedă, mai presus de orice dubiu, boala lui Parkinson, iar Adrian Năstase s-a împușcat rău de tot cu glonțul acela, de era să moară. Dacă nu știți de unde vin toate aceste certitudini gogonate, aflați că la originea lor sunt niște specialiști, de regulă anonimi. Dar mai ales o presă disfuncțională. 

Cea mai recentă „dezvăluire” medicală vine de pe Ziua News, site aflat în el știe ce legătură cu răposatul Ziua, cotidianul fondat pe vremuri de pușcăriașul de azi Sorin Roșca Stănescu. Site-ul povestește că în timpul unui discurs, Iohannis s-a oprit de două ori, odată fiindcă a pornit un televizor, și a doua oară, pentru că unui ziarist i-a sunat mobilul. N-am aflat exact unde și de ce a ținut Iohannis discursul, probabil la o întâlnire cu ziariștii de la Bruxelles. Dar Ziua News adaugă la asta faptul că pe vremea când era primar al Sibiului Iohannis „devenea agitat, se enerva și nu mai putea discuta” dacă audiențele depășeau 15 minute.

Nu știu ce concluzii ați trage dumneavoastră sau eu din toate aceste îngrijorătoare simptome, dar site-ul amintit a găsit de cuviință să ceară părerea unui specialist în autism. Specialistul, spune Ziua News, i-a studiat atent discursurile și comportamentul din campanie, după care a conchis că „la o primă vedere”, Iohannis suferă „de o formă destul de rară a autismului”, adică sindromul Asperger.

Dacă nu cumva aveți o sănătate absolut perfectă, probabil că ați ajuns, măcar odată, la medic și știți că diagnosticele nu se pun la telefon. Sau la televizor sau în funcție de ce alte circumstanțe ar fi putut studia specialistul citat de Ziua News. Ce specialist și-ar fi putut permite așa ceva? N-avem de unde ști, fiindcă „nefiind vorba despre un control complet, expertul nostru a cerut protecția anonimatului”, zice publicația.

Există, e drept, multe situații în care experții ar putea cere protecția anonimatului – în definitiv, o asemenea dezvăluire despre primul om în stat e riscantă. Totuși – fiindcă nu a fost vorba „de un control complet”?! Sună a „nu mă numiți, fiindcă s-ar putea să bat câmpii rău de tot și nu vreau să mă fac de rușine”. Mai greu de crezut că un expert, fie și anonim, și-ar fi putut etala lașități de clasa a II-a primară în fața jurnalistului, în acest mod.

În articol, urmează o descriere destul de precisă a sindromului Asperger, cu liniuțe. Liniuțele mi-au sărit în ochi și am făcut ce faci în astfel de cazuri: am căutat o bucată mare de articol pe Google. Toată descrierea de final a bolii, inclusiv liniuțele, sunt copiate de pe Helpautism.ro. Adică tot ce vine după introducerea jurnalistului și citatul specialistului anonim. Pe care l-am fi putut furniza și dumneavoastră, și eu, după lectura Helpautism.ro.

Ziua News vs. Helpautism

Jurnalistul, apropo, care ar semna așa ceva nu ar merita pomenit. Pot însă să vă spun că nici el nu există. Articolul e semnat Ziua News, iar cine a făcut ceva purici printr-o redacție de cotidian știe că semnătura cu numele ziarului ascunde adesea diferite lucruri discutabile, la fel ca pseudonimele.

Capac la toate acestea, mai adaug faptul că Aspergerul lui Iohannis e contagios, ca să spun așa. Președintele român l-a moștenit de la Vladimir Putin, cu privire la care a apărut o știre referitoare la Asperger acum vreo lună de zile. În cazul lui Putin, e vorba însă de un raport al Pentagonului și o coroborare de surse mult mai serioase. Tot nu e vorba de un diagnostic, dar serviciile secrete caută astfel de indicii, iar dacă le caută, se cheamă că avem o știre și nu o cacealma.

Am scris atât de mult despre cazul Iohannis pentru că povestea e foarte recentă și a cunoscut o largă circulație pe Facebook. Criteriul like + share + comentarii spune nu mai puțin de 1.220 de astfel de reacții pe rețeaua socială despre care presupunem că adună românii mai tineri, inteligenți și educați. Acolo am dat și eu peste întreaga fantasmagorie. E ea unică? Nicidecum.

Anul trecut, în octombrie, înainte de prezidențiale, România TV punea în circulație povestea referitoare la Traian Băsescu și Boala lui Parkinson. S-a dezbătut zile la rând, cu tot felul de specialiști (în orice altceva decât Boala lui Parkinson) și imagini „revelatoare”, în care președintelui de atunci îi tremurau mâinile. După toate probabilitățile, la origine pare a fi o pseudo-știre a postului TV amintit, care consultase „surse medicale”. Acestea nici măcar nu erau pomenite în legătură cu Boala lui Parkinson, ci cu două presupuse atacuri cerebrale, care ar fi fost urmate de dificultățile pe care Traian Băsescu le-ar fi avut în folosirea mâinii drepte și a mâinii stângi. Două cauze pentru aceeași problemă, dificultăți cu mâinile, cu alte cuvinte. Hernia de disc reală din 2006 și o răceală, posibil și ea reală, din cauza căreia Traian Băsescu ar fi contramandat la un moment dat prezența într-o emisiune erau adăugate în același articol, creând impresia unui om care nu mai are mult de trăit.

Un alt bolnav celebru a fost, pe vremea prim-ministeriatului, Adrian Năstase. Arhivele de acum 10 ani sunt mai greu de găsit, dar dacă nu mă înșală memoria, azi regretatul Florin Tudose își crea pe atunci notorietate diagnosticând în tot felul de gesturi ale lui Năstase tendințe autoritare și paranoia incipientă.

După ce a fost bolnav de paranoia și s-a vindecat, Năstase a devenit un cu totul alt fel de „victimă”. Când cu sinuciderea din vara lui 2012, la căpătâiul lui se strângea un sobor de medici în frunte cu cardiologul Șerban Brădișteanu. Brădișteanu și celelalte somități au povestit atunci cum marele sinucigaș a scăpat ca prin minune: glonțul trecuse prin gât la milimetru de tot felul de artere și ascunzișuri vitale ale organismului lui Năstase. Fostul premier a rămas câteva zile la spital, în loc de pușcărie, și tentativele de a dovedi că ceva era în neregulă cu diagnosticul și că rana nu fusese chiar atât de serioasă n-au avut succes. Totuși, acum două săptămâni, Șerban Brădișteanu a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului. Cum anume l-a favorizat Brădișteanu pe Năstase? Internându-l în propria secție de cardiologie – boli de inimă, presupunând că se găsește vreun cititor al Dilemei care nu știe asta -, deși rana era la gât.

Cazul Brădișteanu-Năstase e oarecum o excepție în înșiruirea de mai sus, care constă într-un personaj celebru (politician), un specialist adesea fictiv și dovezi mai totdeauna la fel. Dacă Aspergerul lui Iohannis are 1200 de like și share, căutarea Băsescu + Parkinson dă, pe Google, peste 95 de mii de rezultate, adică tot atâtea surse. Însăilăturile de acest fel sunt relativ ușor de identificat pentru cititorul rezonabil de educat, tocmai prin schema indicată mai sus, dar asta se petrece mai greu atunci când oamenii află din diverse locuri ceea ce și-ar dori să se întâmple. Or românii investesc, în politică, cantități importante de ură – sau, curios, de iubire.

Relativ simplu, genul de dezinformare medicală pe care am încercat să îl sumarizez mai sus are însă și o consecință mai puțin banală. E o hârtie de turnesol pentru alinierea politică a presei. Cei care preiau astfel de enormități unii de la alții sunt fie site-uri-paraziți, care încearcă să se afirme preluarea automată a altor publicații electronice, fie combatanți în lupta politică. Cu alte cuvinte, dacă o enormitate ca istoria Asperger-Iohannis rămâne izolată, autorii ei pot fi suspectați de nulitate jurnalistică izolată. Dacă ea prinde viteză, traseul e foarte interesant de urmărit, iar indiciile cu privire la încărcătura și rostul de intoxicare politică devin mai multe.

Articol scris pentru ediția de joi, 26 martie, a săptămânalului Dilema veche. Ilustrație by ALIS (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons.

  1. fLoreign Reply

    Nu-ti fa sange rau, Asperger nu exista. Asta conform noului DSM-V, unde simptomele se incadreaza la spectrul tulburarilor autiste, in categoria I (cea mai usoara). Nu ca as sta la curent, insa din timp in timp (cam o data pe semestru) sunt invitat la o prezentare de-al departamentului “special”, semn ca am cel putin un student care corespunde descrierii (nu am acces la datele lor medicale). Am detectat unul sau doi studenti care corespund descrierii, dar n-am probleme mari cu ei.

Post your thoughts