Balada lu’ mama lu’ Boc

Am recepţionat-o deja de două ori prin e-mail, probabil că are potenţial viral:

Pe o stânca neagra, într-un vechi satuc,
chiar într-o casuta, lânga un patuc,
plânge si suspina o batrâna mica,
care are fiul cât un pustiulica.
Caci la guvernare fiul ei iubit
a plecat aseara si n-a mai venit.
Celularul suna noaptea jumatate.
Nu-i semnal, si totusi: – Oare cine-i, frate?
– Eu sunt, buna maica, fiul tau dorit,
n-a mai mers Taromu’ si n-am mai venit.
Sun din Capitala, voi fi premier.
M-a numit chiar Zeus, sunt timonier.
Capi­tan e dânsu’, e ca la armata.
Mica mea ostire fuge sfarâmata.
Vine criza, foamea, oamenii ma-njur.
L-am servit pe dânsu’, m-a mâncat în cur.

– Ce spui tu, straine? Emil e departe,
cica de Basescu nu se mai desparte.
Am crezut ca-i gluma, dar era sa mor.
L-am vazut aseara la televizor.
Emil e cuminte, nu e derbedeu.
De esti tu acela, nu-ti sunt mama eu!
Lasa-ma cu Zeus, finca omul chel
se joaca cu tine cum do­reste el.
Te-a numit pe tine dupa Stolojan.
Crezi ca e pe bune? Te-a luat de fazan.
Am vorbit cu tac-tu, asculta-l pe mos:
dupa tine vine Leana lu’ Cocos.
Du-te la Ba­sescu, fa-i un ultim sluj,
apoi ia Taromu’, sa te-ntorci la Cluj!

Ce pot spune în momentul ăsta e că pare o creaţie cultă, de scriitor, observ o virgulă îngrijită înainte de un “şi” adverbial – mai greu de găsit inclusiv în presă. Că ar putea fi un “negativ” direcţionat politic parcă nu prea-mi vine a crede la prima vedere – nu e nici suficient de răutăcios şi e cam desincronizat – ce rost are să-i dai foc la valiza (din cală) lui Boc?

UPDATE: Am găsit un articol semnat Doru Buşcu în “Academia Caţavencu” de azi, care conţine şi versurile. Dacă de aici a plecat, sursa nu s-a propagat, na, că am început şi eu să vorbesc în rime.

  1. Eu Insumi Reply

    @Iulian
    sursa ai ghicit-o in update: e editorialul lui buscu din ultimul nr al AC. si ce ai dat tu sint numai prima si ultima parte a articolului.

Post your thoughts