Avem nişte tămâie. Cum procedăm?

Acum nişte ani, un amic cu un blog ortodox îmi cerea sfaturi cu privire la look-ul lui, al blogului. M-am uitat la linkul pe care îl vedeţi şi voi şi mai întâi mi s-a părut cam lipsit de culoare. Dar e potrivită culoarea cu Cele Sfinte? Crucea seamănă cu un biscuite. Dar există şi cruci “frumoase”? Până la urmă m-am gândit că să vezi religia, şi mai ales tradiţionala ortodoxie, într-o grilă de marketing/imagine e o tâmpenie. Într-un sens, Biserica e mama marketingului din toate timpurile. Într-un altul, e cam păcătos să-ncerci să o comunici cu mijloace contemporane. Cel puţin la noi, la ortodocşi, fiindcă la catolici se permit mai multe.

Aseară, plimbându-mă pe Magheru, am dat însă de nişte oameni care nu cred asta:

Magazin bisericesc pe Magheru

Magazin bisericesc pe Magheru

Sigur, ar fi foarte uşor să ne-apucăm să bombănim împotriva Bisericii Ortodoxe pentru mesajul “2 în 1”. Totuşi, nu e strigarea BOR, e a magazinului, care, probabil, are binecuvântarea Patriarhiei. Dar e, oricum, un magazin.

Rămâne doar ciudăţenia care se iveşte atunci când registrul de comunicare al Bisericii se altoieşte cu locurile comune ale marketingului contemporan. Posibil, business-ul cu cele bisericeşti e şi el afectat de criză. E util mesajul de mai sus?

Toate acestea sunt desigur valabile dacă inscripţia se datorează magazinului. Nu e exclus ca ea să fie un graffito, artă urbană. Care e de felul ei cam de stânga, deci anti-religioasă… Totuşi, asocierea ciudată nu poate decât să stârnească aceleaşi meditaţii.

UPDATE: Pe blogul lui, Dan Pătraşcu spune că Biserica ar trebui să folosească tehnicile contemporane de comunicare (cu accent mai pe social media decât pe marketing/ATL clasic). Mă bucur că am provocat pe cineva cu bruionul de mai sus; totuşi, rămân la părerea mea, că cel puţin în Ortodoxie, prea mult marketing sau prea multă comunicare strică. Mai ştiţi cum s-a întâmplat cu chipurile biometrice? Tot scandalul a pornit de la registre diferite de comunicare. Duhovnici de statura unui Arsenie Papacioc sau a părintelui Pârvu au ajuns pe YouTube cu o serie de opinii radicale, intelighenţia s-a stârnit şi aşa mai departe. Duhovnicii pe care i-am numit ştiu foarte bine să predice şi să comunice unu la unu la spovedanie, sunt tipuri de relaţii/Sfinte Taine lăsate aşa de mii de ani. E vorba de puţin altceva decât “broadcasting”-ul sau chiar “narrowcasting”-ul la care se aşteaptă Dan.

Sigur că pe de altă parte Biserica trebuie să vină cumva spre oameni şi uneori n-o face, în ziua de azi; dacă Dan asta vrea să spună, atunci are dreptate.

Post your thoughts