Anti-discriminare pe Net

Pe 9 noiembrie, Agentia de Monitorizare a Presei a organizat o intalnire anti-discriminare, anti-rasism si anti-cyberhate, pornind de la diferite aparitii rasiste de pe Net. Participanti: ISP, autoritati, reprezentanti ai minoritatilor. Razvan Martin mi-a trimis minuta, pe care o postez aici. E lunga, dar cuprinde lucruri interesante. Participantii au inclinat spre autoreglementare. Citeste.

Raport privind discutiile si concluziile mesei rotunde
�Libertatea de exprimare versus rasism in spatiul virtual�
Data, loc: 9 noiembrie 2006, Hotel Ibis, Bucuresti
Participanti:
Ionescu Mariea – Secretar de Stat, Agentia Nationala pentru Romi
Attila Marko – Secretar de Stat, Departamentul pentru Relatii Interetnice
Csilla Lorincz – Consilier personal, Departamentul pentru Relatii Interetnice
Andreea Gavriliu – Expert, Departamentul pentru Relatii Interetnice
Mariana Nitelea – Director, Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucuresti
Monica Vasile – Expert; Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii
Adriana Dagalita – APADOR –CH
Magda Matache – Director Executiv, Romani Criss
Carmen Podgorean – MAE – Directia OSCE, Consiliul Europei si Drepturile Omului
Sorin Tudor – netBridge
Iulian Basescu
Horatiu Dan Dumitru – S.C.A Musat si Asociatii
Serban Gheorghe – Director executiv, Asociatia Nationala a Internet Service Providers
Miruna Tirca – Komunitas
Nita Mocanu – Indymedia
Irimia Elena – Indymedia
Daniel Zavoian – Asociatia ACCEPT
Irina Nita – Asociatia ACCEPT
Bogdan Manolea – expert jurist AMP si presedintele Asociatiei pentru Tehnologie si Internet
Sorin Tita-Calin –AMP
Nicoleta Fotiade – AMP
Ela Balanica – AMP
Ciprian Necula – coordonator program Cyber hate watch – AMP
Razvan Martin – Coordonator departament FreeEx – AMP

Moderator: Liana Ganea – Coordonator program FreeEx, Agentia de Monitorizare a Presei
Masa rotunda reprezinta una dintre activitatile proiectului „Cyber Hate Watch� ce-si propune prevenirea si combaterea propagarii discursurilor rasiste, xenofobe, sexiste etc din mediul virtual. Evenimentul a avut loc in data de 9 noiembrie 2006, la Hotel Ibis, Bucuresti. Scopul evenimentul a fost de a crea un spatiu propice de dialog intre toate partile relevante pentru subiectul discutat: Institutii publice, internet service providers, gazduitori de domenii internet, editori de presa electronica, organizatii pentru apararea drepturilor omului, experti in legislatie. Aceasta masa rotunda a urmarit totodata crearea unui grup de lucru pentru identificarea si aplicarea solutiilor pentru un internet mai „curat� si mai prietenos.
Aceasta initiativa este prima in Romania in domeniul educatiei privind rasismul pe Internet. Masuri de acest gen sunt recomandate si sustinute si de organismele Natiunilor Unite, OSCE sau Uniunea Europeana.
Dupa o scurta prezentare a proiectului si a necesitatii lui, realizata de Ciprian Necula – coordonatorul programului, au fost prezentate cateva site-uri dintre cele monitorizate de echipa proiectului. Patricia Iordache, unul dintre monitorii proiectului, a prezentat urmatoarele site-uri: www.national-socialism.go.ro, http://www.bloodandhonour.go.ro/pgid4_site_RO.html, http://www.nouadreapta.org/cevrem.php
Bogdan Manolea, expertul juridic al proiectului a facut o prezentare a principalelor aspecte legate de reglementarea activitatilor de discriminare si rasism pe Internet. Materialul, existent si in mapa de prezentare oferita participantilor, a cuprins informatii legate de:
1.Cadrul legislativ privind discriminarea. Discriminarea pe Internet
2.Serviciile si Internetul. Cadrul legislativ
3.Responsabilitatea furnizorilor sau administratorilor de continut pe Internet
4.Conflictul de legi aplicabile pe Internet. Rezultate practice.
5.Propuneri de acte internationale privind continutul pe Internet
6.Cazuri celebre privind Internetul si discriminarea
7.Posibile solutii. Autoreglementarea. Educatia.
8.Concluzie

Principalele dispozitii legale privind disciminarea si rasismul au fost puse la dispozitia participantilor sub forma unei anexe – Repere legislative, atasata la materialul pregatit de Bogdan Manolea. Actele normative cele mai relevante sunt:
Ordonanta nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare cu modificari si completari (inclusiv prin Legea nr. 324/2006)
Hotarirea Guvernului nr. 1194 din 27 noiembrie 2001 privind organizarea si functionarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii cu modificari si completari
Ordonanta de Urgenta nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savirsirea unor infractiuni contra pacii si omeniri (modificata si completata prin Legea 107/2006 si prin Legea nr. 278/2006).

In ceea ce priveste Internetul, o clara distinctie s-a facut intre:
Categoria serviciilor DE Internet (cunoscute si sub denumirea de servicii de acces la Internet sau ISP – Internet Service Providers)
Si
Categoria serviciilor PE Internet (acestea fiind in legatura cu continuturile pe internet).

Principalele acte normative in domeniul Internetului sunt:
Ordonanta de urgenta a Guvernului 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobata, cu modificari si completari, prin Legea nr.591/2002, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta Guvernului 34/2002 privind accesul la retelele publice de comunicatii electronice si la infrastructura asociata, precum si interconectarea acestora, aprobata, cu modificari si completari, prin Legea nr.527/2002
Ordonanta Guvernului 31/2002 privind serviciile postale, aprobata, cu modificari si completari, prin Legea 642/2002, cu modificarile ulterioare
Legea 304/2003 pentru serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice
Legea 239/2005 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul comunicatiilor
Legea comertului electronic 365/2002 – art 17
In ceea ce priveste responsabilitatea furnizorilor sau administratorilor de continut pe Internet, Bogdan Manolea a facut anumite precizarii si distinctii intre urmatoarele categorii de actori ce intervin ca furnizori in spatiul virtual: furnizorii de Internet, gazduitorii de pagini web (Hosting), administratorii de pagini web ( webmaster) si a motoarelor de cautare, administratorii de liste de discutii, forum-uri, chat-room-uri etc.
a) Responsabilitatea furnizorilor de Internet
Furnizorii de Internet (ISP – Internet Service Providers) reprezinta practic doar niste intermediari ai informatiei pentru cei care sunt abonati la Internet. Furnizorii de Internet sunt inclusi in categoria celor care fac doar simpla transmitere a informatiei si sunt exonerati de raspundere cu privire la continutul trimis, daca indeplinesc cumulativ citeva obligatii minimale – Articolul 12 Legea 365/2002.
b) Raspunderea gazduitorilor de pagini web (Hosting)
Conform Legii 365/2002, art 14, Furnizorul de gazduire nu raspunde pentru informatia gazduita, daca indeplineste oricare din urmatoarele doua conditii :
a) furnizorul de servicii nu are cunostinta despre faptul ca activitatea sau informatia stocata este nelegala si, in ceea ce priveste actiunile in daune, nu are cunostinta despre fapte sau circumstante din care sa rezulte ca activitatea sau informatia in cauza ar putea vatama drepturile unui tert;
b) avand cunostinta despre faptul ca activitatea sau informatia respectiva este nelegala ori despre fapte sau circumstante din care sa rezulte ca activitatea ori informatia in cauza ar putea vatama drepturile unui tert, furnizorul de servicii actioneaza rapid in vederea eliminarii sau a blocarii accesului la aceasta.
Aceste dispozitii implementeaza practic procedura cunoscuta sub numele de �notice & take down�.
Aceasta presupune ca orice gazduitor de continut sa aiba o metoda de contact (adresa de email) prin care sa primeasca informatii referitoare la continutul potential ilegal, iar in momentul in care a luat cunostinta de o astfel de activitate ilegala, sa o raporteze in termen de 24 de ore catre o autoritate competenta (in cazul discriminarii – CNCD, iar in cazul continuturilor rasiste – Politia sau procuratura), in caz contrar risca sa raspunda alaturi de autorul continutului ilegal.
in cazul serviciilor de gazduire gratuita, de obicei se include in contractul de gazduire, care este semnat online de catre un nou utilizator, o clauza prin care firma care pune la dispozitie acel spatiu gratuit de gazduire poate sa stearga continutul respectiv fara vreo motivatie anume si cu atit mai mult pentru orice masura care ar putea fi ilegala. Ca atare, stergerea continutului ilegal este la simpla dispozitie a gazduitorului.
c) Raspunderea administratorilor de pagini web ( webmaster) si a motoarelor de cautare
Un administrator de pagina web va fi responsabil in totalitate pentru continutul care se afla pe pagina sa web. in conditiile in care continutul paginii web poate fi modificat pe baza mesajelor primite sau adaugate de catre utilizatori, putem considera ca el se va afla in pozitia unui gazduitor gratuit de continut, asa cum este prevazut la punctul b.
d) Raspunderea administratorilor de liste de discutii, forum-uri, chat-room-uri, etc
Acestia pot fi inclusi in categoria gazduitorilor de continut avand aceeasi responsabilitate.
in practica, in cazul unui mijloc de comunicare publica prin Internet (de tip forum, lista de discutii, comentarii la articole) se aduce la cunostinta de la inscrierea in acest mediu, un regulament mai mult sau mai putin formal, care guverneaza comunicarile in acel spatiu. Acest instrument poate fi vazut ca un contract intre cele 2 parti si, de obicei, sta la baza regulilor de moderare intr-o lista.
Aplicarea dispozitiilor privind responsabilitatea furnizorilor in cazul rasismului pe Internet
Coroborind dispozitiile normative prezentate, referitoare la legislatia aplicabila in privinta rasismului, discriminarii si respectiv responsabilitatii furnizorilor de servicii ai societatii informationale, Bogdan Manolea a subliniat obligatiile unui furnizor de Internet, gazduitor sau alt prestator de servicii ai societatii informationale. Acesta:
va fi responsabil de continutul discriminatoriu sau rasist produs de el si angajatii sai;
nu va fi responsabil de continutul discriminatoriu sau rasist gazduit sau doar tranzitat, atita vreme cit nu are cunostinta de acesta
trebuie sa aiba implementata o procedura prin care sa primeasca plingeri cu privire la activitatile cu aparenta nelegala desfasurate de destinatarii serviciilor lor sau despre informatiile cu aparenta nelegala furnizate de acestia
daca primeste o plingere referitoare la un continut rasist sau discriminator pe care il gazduieste are obligatia de a trimite plingerea Autoritatii in domeniu – Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) in termen de maximum 24 de ore de la primirea plingerii. De asemenea, va actiona pentru nealterarea informatiilor respective si blocarea accesului la acestea
in cazul primirii unei decizii CNCD cu privire la un continut discriminatoriu, rasist sau xenofob, au obligatia de a respecta aceasta decizie.
CNCD are obligatia a a informa autoritatea prevazuta de legea 365/2002 (deocamdata reprezentata de MCTI) cu privire la deciziile sale care afecteaza furnizorii de servicii ai societatii informationale)

Dupa precizarea obligatiilor ce incumba fiecarei categorii de actori in Internet, Bogdan Manolea a atras atentia asupra conflictului de legi aplicabil intre legile internationale si cele nationale. Astfel s-a aratat ca in cazul discriminarii sau a actiunilor sovine si xenofobe, legislatiile difera mult de la o tara la alta: ceea ce ar putea fi considerat o declaratie xenofoba in Germania, va putea fi considerat in limitele libertatii de exprimare in SUA.
Tot asa, un continut declarat ilegal intr-un stat si, poate, devenit inaccesibil de pe un server local, va putea in termen de maxim o ora sa se gaseasca pe mai mult de 30 de servere din jurisdictii diferite (cu gazduire platita sau gratuita), unde oprirea accesului devine practic imposibila.
Toate aceastea demonstreaza practic eficienta scazuta in a folosi legea si parghiile date de acestea ca singur instrument in stoparea propagarii rasismului sau discriminarii in spatiul virtual.
Bogdan Manolea a enuntat apoi principalele solutii complementare:
Auto-reglementarea
Procedura notice & take down
Hotline-uri
Sisteme de filtrare si clasificare (rating)
Educatia � Internetul in sine este o unealta eficienta in lupta importiva rasismului�
crearea unui grup de experti la care autoritatile romane sa poata apela pentru lamurirea anumitor aspecte
Participarea in forurile internationale pentru adoptarea unui consens

In continuare, Horatiu Dan Dumitru, doctor in drept si avocat la Musat si Asociatii a operat cateva nuantari si precizari conceptuale. Astfel, nu se poate vorbi de o ierarhizare a valorilor si drepturilor fundamentale (libertate de exprimare vs. nondiscriminare, egalitatea de sanse, egalitatea in drepturi etc), acestea avand in Constitutie un „tratament egal�. Unele drepturi sunt totusi supuse unor limitari sau precizari suplimentare, asa cum este libertatea de exprimare. De asemenea, aceste drepturi nu intra in coliziune, ci sunt situatii in care ele aduc in discutie valorii sau principii aflate in competitie. Atunci dificultatea este de a decide CE trebui facut pentru ca toate drepturile fundamentale sa poata fi exercitate, iar valorile aduse de ele si aflate in competitie sa fie puse in lumina, fara a se exclude reciproc.
In alta ordine de idei, trebuie observat ca textele constitutionale referitoare la libertatea de exprimare sunt mai degraba texte ce privesc caile clasice de comuniacre (mass media clasica: tv, radio, presa scrisa etc). In contextul in care in momentul de fata sunt peste 60 milioane de bloggeri in lume, se pune intrebarea in ce masura textele constitutionale mai sunt de actualitate? Si sunt ele suficiente pentru a reglementa libertatea de expresie in conexiune cu ideea folosirii din ce in ce mai mult a Internetului ca mijloc de comunicare?
In conditiile in care sunt destul de multe persoane sau organizatii care fac abuz de internet pentru a-si raspandi mesajele de ura si intoleranta, cat de eficienta este limita pe care Constitutia o introduce in ceea ce priveste protectia copiilor sau a consumatorilor? Si cat de bine putem opera la nivel secundar –prin lege- reglementarea aspectelor privind xenofobia/rasismul in Internet?
Dl. Horatiu Dumitru a precizat totodata ca in plan international, in 2003, a fost semnat un Protocol Aditional la Conventia Consiliului Europei privind incriminarea faptelor de natura rasista si xenofoba, savarsite prin intermediul sistemelor informatice. Acest important document international impune statelor semnatare (printre care si Romania) sa adopte masuri de incriminare a urmatoarelor fapte:
a) raspandirea de materiale rasiste si xenofobe prin intermediul sistemelor informatice;
b) amenintarea, realizata prin intermediul sistemelor informatice, cu privire la savarsirea unor fapte penale grave impotriva unor persoane ori grupuri de persoane, pe motive rasiste si xenofobe;
c) insulta savarsita pe motive rasiste si xenofobe;
d) negarea, banalizarea grosiera, aprobarea sau justificarea genocidului ori a crimelor impotriva umanitatii;
e) complicitatea la savarsirea faptelor prevazute la lit.a) – d).
Acest Protocol a intrat in vigoare in martie 2006 prin semnarea lui de catre un anumit numar de state membre, insa in Romania el nu a fost inca ratificat.
Horatiu Dumitru a mai precizat faptul ca, desi cadrul legislativ este important pentru ca stabileste limitele de exercitare a unor drepturi sau libertati, legea nu reprezinta totusi cel mai eficient instrument pentru a tine sub control hate speech-ul in spatiul virtual. Si in mod sigur legea nu reprezinta singura cale! Statul are parghii limitate de control.
Solutia viabila este deci crearea unor actiuni complementare, autoreglementarea fiind mai mult decat utila si necesara in realizarea mecanismelor de control si preventie! Principalul argument este dat de faptul ca in Romania inca nu s-a constientizat faptul ca internetul este o arma. Si nu e vorba aici de exprimarea, in sine, a unor atitudini, credinte sau aversiuni cuprinse in materialele respective (n.r. a materialelor rasiste sau discriminatorii) ci de conduita, reactia, comportamentul ce ar putea fi generate de continutul acestui tip de materiale. Cu alte cuvinte, nu libertatea de exprimare este pusa, propriu-zis, in discutie, ci riscul ca formularea publica, pe cale electronica, a unor opinii in acest domeniu extrem de sensibil sa determine o agresivitate fata de anumite categorii de persoane.
Solutii enuntate de Horatiu Dumitru:
De aici reiese asadar necesitatea de a tine sub control manifestarile ulterioare postarii unui anumit mesaj rasist sau discriminatoriu. Dar pe langa lege, este necesar sa existe un corp de norme (coduri de conduita) care sa fie si credibile, sa fie posibila si clara punerea lor in aplicare, si eventual sa fie insotite de un mecanism de respectare a lor de catre utlizatori.

In continuare, Dl Serban Gheorghe, director executiv ANISP a declarat ca exista interes din partea ANISP pentru acest proiect si a subliniat necesitatea ca discutiile si lucrul cu participantii la masa rotunda sa nu se opreasca odata cu acest eveniment.
Dl Serban Gheorghe a punctat anumite aspecte legate de Internet: faptul ca acesta are o istorie lunga, iar istoria sa este strans legata de art. 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, faptul ca in Romania, Internetul se afla abia in faza de adolescenta (numai 25% din populatie are acces la internet). Termenul de internet lipseste din legislatia romaneasca, iar una dintre categoriile importante de „actori� pe care trebuie sa o luam in discutie atunci cand vorbim de internet este cea a UTILIZATORILOR. Acestia sunt foarte importanti, pentru ca intreaga activitate a internet service providers (in sens larg) este pentru folosul utilizatorilor lor.
In ceea ce priveste autoreglementarea, Dl Serban Gheorghe a precizat ca acest aspect preocupa comunitatea de ISP (internet service providers). Ca exista asociatii profesionale ale ISP, asa cum este si cea condusa de dumnealui, asociatii al caror rol este tocmai acela de a promova anumite actiuni comune si interesele ISP. Una dintre activitatile ANISP este aceea de a colabora cu autoritatile publice si cu organizatiile neguvernamentale relevante pentru domeniul de interes al ISP.
In momentul de fata exista proiecte de coduri de conduita, aflate inca in discutie in comunitatea ISP. Dezbaterile asupra codurilor de conduita sunt dificile deoarece este foarte grea gasirea unui acord privind limitele anumitor norme.
La solicitarea moderatorului, Dl Serban Gheorghe a mentionat ca va pune la dispozitia participantilor codurile de conduite afate in lucru, pentru a primi sugestii si recomandari.
Cai de actiune enuntate de Dl Serban Gheorghe:
trebuie sa privim si cealalta parte, a utilizatorilor, in sensul de a pune la dispozitia acestora un mecanism – set de recomandari privind educatia, riscurile continuturilor ilegale, aducerea la cunostinta a notiunilor legate de rasism si xenofobie in spatiul virtual etc.

de asemenea este important sa avem un dialog cu autorii continuturilor ilegale, in scopul educarii, responsabilizarii si constientizarii acestora cu privire la posibilele efecte avute de mesajele transmise.

In incheiere, dl Serban Gheorghe a subliniat faptul ca ANISP sprijina proiectul si se vor implica in activitatile ce se vor propune ca urmare a mesei rotunde.
Din partea finantatorilor au luat cuvantul D-na secretar de stat Mariea Ionescu – Agentia Nationala pentru Romi si dl Attila Marko – Secretar de Stat, Departamentul pentru Relatii Interetnice.
Dna Ionescu a precizat ca ANR a primit cu bucurie si interes proiectul, pe care il considera foarte util si necesar. ANR sustine ideea d-lui Serban de a se initia un dialog cu autorii continuturilor ilegale. De asemenea, a recomandat sa fie luata in considerare largirea pe viitor a sferei grupurilor vulnerabile avute in vedere de campania antidiscriminare prevazuta in proiect (de ex in ceea ce priveste femeile rome).
Dna secretar de stat a declarat totodata ca ANR doreste sa sprijine in continuare (anul urmator) proiectul. De asemenea, a invitat Departamentul de Relatii Interetnice sa sprijine acest demers, fiind inca multe lucruri de facut, aceasta faza fiind doar una de initiere.
Dl. secretar de stat Attila Marko a prezentat un studiu de caz –cel al blogg-ului ministrului telecomunicatiilor si a reactiilor declansate de faptul ca acesta era scris in limba maghiara. A subliniat faptul ca pe langa o categorie destul de mica de persoane care-si exprima fatis opiniile sau convingerile rasiste, xenofobe etc, in societatea romaneasca exista o larga categorie de persoane cu prejudectati, atitudini si comporatmente rasiste, xenofobe etc latente, manisfestate numai in anumite situatii. In sustinerea acestui lucru, Dl Attila Marko a invocat un studiu realizat de ANR si aflat in faza de finalizare, studiu ce reflecta o anumita inertie a societatii romanesti de cramponare in diverse sabloane comportamentale. Acest studiu arata faptul ca in ultimii 10 ani, in Romania nu s’a schimbat nimic in comportamentu populatiei vizavi de discriminare.
Dl Attila Marko a propus ca posibile solutii urmatoarele:
sa existe o colaborare mai serioasa intre institutiile statului competente in materia antidisciminarii;
sa fie ratificat Protocolul Aditional la Conventia Consiliului Europei privind incriminarea faptelor de natura rasista si xenofoba, savarsite prin intermediul sistemelor informatice. In acest punct, dl secretar de stat Marko Attila a facut o promisiune personala in sensul de a initia ratificarea Protocolului Aditional, impreuna cu Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informationale (MCTI) care este autoritate de reglementare in domeniu;
in colaborare cu organizatii guvernamentale, institutii abilitate, ISP, institutii de media etc sa fie realizata o campanie ampla de educare si de constientizare a societatii cu privire la stereotipiile, prejudectatile, atitudinile, conduitele rasiste, xenofobe, intolerante existente in societate

In continuare, d-na Mariana Nitelea – Director, Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucuresti a subliniat disponibilitatea Consiliului Europei de a sustine asemenea initiative, dorinta sa de a fi partenerul AMP in proiecte similare. Dna Mariana Nitelea a atras atentia asupra unei schmbari importante ce se petrece atat pe scena romaneasca cat mai ales pe cea europeana, in sensul trecerii de la responsabilitatea institutionala la cea a societatii civile. Ceea ce inseamna o implicare mai accentuata a societatii civile in deciziile ce o privesc.
Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucuresti si’a adus deja contributia la proiect prin punerea la dispozitia participantilor a urmatoarelor acte normative:
Conventia privind criminalitatea informatica,
Protocolul Aditional la Conventia privind criminalitatea informatica,
Declaratia Comitetului Ministrilor privind drepturile omului si statul de drept in societata informationala,
Declaratia Comitetului Ministrilor privind libertatea de comunicare pe internet,
Recomandarea ECRI privind combaterea diseminarii materialelor rasiste, xenofobe si antisemite prin internet,
Recomandarea ECRI privind legislatia nationala referitoare la combaterea rasismului si discriminarii rasiale
Recomandarea Adunarii parlamentare privind rasismul si xenofobia in spatiul cibernetic

In incheiere, doamna Nitelea a subliniat nevoia de a acorda o mare atentie educarii consumatorilor de internet. Subiectul este sensibil deoarece continuturile ilegale ii pot afecta chiar pe copii care sunt mult mai vulnerabili decat adolescentii in ceea ce priveste preluarea sau adoptarea unor atitudini rasiste, intolerante, xenofobe etc.
Totodata, doamna Nitelea a precizat faptul ca demersurile de creare a unor seturi de norme deontologice, norme de conduita etc se afla de asemenea pe masa de lucru a Consiliului Europei. Prin Biroul de informare din Romania se poate solicita si acorda sprijin din partea Consiliului Europei.
Dl Gheorghe Serban a atras apoi atentia asupra faptului ca providerii de internet nu pot deveni detectivi sau judecatori. Este treaba legii si este necesar sa existe un cadru legal adecvat de reglementare a ce anume este admis sau nu din punctul de vedere al continuturilor ilegale. In ceea ce priveste continuturile pe internet, trebuie sa se retina ca providerii de internet au mai degraba obligatia de a NU interveni in continut (sunt ca postasii). Ei doar ofera acces la serviciile de internet! Ceea ce se poate face din punctul de vedere al autoreglementarii este ca providerii de internet sa transmita mai departe gazduitorilor de continut, chestiunile legate de reglementari, de posibile solutii, de modul in care se poate opri sau evita postarea unui continut ilegal.
Sorin Tudor – NetBridge a declarat ca sustine neconditionat acest demers. Este important sa nu se piarda din vedere un lucru esential si anume ca spiritul internetului este acela al liberei exprimari. In consecinta aceasta problema trebuie tratata cu grija si responsabilitate, pentru ca, daca ne gandim numai la reactii coercitive, la inchiderea site-urilor, la actiuni in instanta, este foarte posibil sa obtinem efectul contrar si sa scoatem la iveala demonii despre care nu stiam ca exista. Daca azi inchidem un site, exista riscul ca maine site-ul sa fie multiplicat de 100 de ori! Daca facem publice aceste site-uri, este posibil ca ele sa devina un fenomen.
Dl Sorin Tudor a accentuat ideea ca autoreglementarea si educatia reprezinta cheia de rezolvare a acestei probleme! Si nu este vorba numai despre companii, ci si de bloggeri care sunt viitorii formatori de opinie. De aceea este important sa atragem cat mai multe organizatii care lucreaza in internet. Fiecare este bine sa adere la un set de valori, pe care noi ar trebui sa le promovam.

Magda Matache – Organizatia Romani Criss a mentionat faptul ca a sesizat CNCD in legatura cu acte de discriminare ale organizatiei Noua Dreapta. De asemenea, a atras atentia asupra faptului ca, pe langa site-urile diverselor organizatii sau persoane, ar trebui monitorizate si site-urile ziarelor, in special a ziarelor centrale, unde sunt gazduite forumuri iar acestea abunda in declaratii si mesaje rasiste.
Monica Vasile de la CNCD a facut unele precizari cu privire la activitatea desfasurata pana acum de catre CNCD in domeniu. Estimativ, numarul de plangeri sau sesizari pe care le primeste anual CNCD cu privire la acte de discriminare, este de aproximativ 500. In ceea ce priveste spatiul virtual, s-a constatat faptul ca majoritatea continuturilor discriminatorii cu care s-a confruntat CNCD sunt din sfera angajarilor (anunturi, site-uri privind angajarile). Exista precedent in ceea ce priveste colaborarea cu furnizori de servicii de internet, in general acestia nu se opun Hotararilor date de CNCD. Insa, a subliniat Monica Vasile, este important ca aceste hotarari sa fie comunicate de catre furnizorii de internet utilizatorilor sai, astfel incat sa se previna repetarea unor situatii similare!
In ceea ce priveste organizatia Noua dreapta, CNCD a emis o hotarare privind comiterea unor actiuni discriminatorii de catre aceasta organizatie, insa, reprezentantii organizatiei nu mai sunt de gasit. Asa incat CNCD va actiona in instanta organizatia Noua dreapta, conform procedurii legale.
Adriana Dagalita – APADOR –CH Exista libertate pentru dusmanii libertatii? Daca le’am refuza acest drept ar fi ca si cum am legitima reactiile lor. Dar liberatea se asociaza cu responsabilitatea, fiecare fiind raspunzator pentru ceea ce face. Dna Dagalita a enumerat cateva experiente ale APADOR CH legate de aceasta tematica, si a exemplificat un caz al Curtii Europene a Drepturilor Omului privind un discurs rasist.
Razvan Martin –coordonator Free Ex AMP – ce se poate face este macar stabilirea unui set de valori ce poate fi transmis de participanti celorlalti actori ce functioneaza in internet (reglementarile legale, proceduri, termeni si referinte de introdus in regulamentele de furnizare a serviciilor, mijloace de evitare a sanctiunilor legale etc). Este important sa colaboram pentru promovarea acestui set de valori si pentru a ajuta furnizorii de servicii in internet sa constientizeze problemele legate de promovarea discursurilor ce incita la ura si intoleranta.
Un punct de pornire in stabilirea setului de valori promovate il poate constitui regulamentul postat de INDYMEDIA pe site-ul sau (valorile INDYMEDIA, criteriile pentru care un mesaj este filtrat si trimis la cosul de gunoi).
In incheiere, moderatorul dezbaterii a propus crearea unui grup de discutii, lucru acceptat de catre participanti. De asemenea s-a subliniat necesitatea de a organiza in continuare intalniri informale in care sa fie adresate concret aspectele sesizate in cadrul mesei rotunde.

Raport intocmit de Ela Balanica,
13 noiembrie 2006

  1. Media lui Comanescu » Netto şi cod de bune practici, din nou Reply

    […] Recunosc că treaba cu ura de rasă e cam “americanism”, dar am băgat-o acolo fiindcă nişte toarăşi de pe Internet au avut nişte accese de libertate de expresie de-asta de-a lui Tudor şi au stârnit interesul autorităţilor. Eu cred că Internetul românesc e în bună parte o mizerie, şi nu în primul rând din motive de discriminare şi ură de rasă. Dar cei trei moroni care se dau urmaşii lui Hitler sau ceva de genul ăsta ar putea să ne procopsească cel mai uşor cu o lege de toată frumuseţea – şi-atunci să vezi cenzură. De aceea am crezut că e cazul să pun “americanismele” alea acolo. Mă mir, în treacăt: “Paşte fericit” e după părerea lui Tudor o urare de pe vremea dacilor sau ce? Eu ştiam de “Hristos a înviat”. […]

  2. Sturmunteroffizier Reply

    Dupa ce puterile judeo-americane cenzureaza toate televiziunile de pe tot mapamondul acum vor si cenzurarea internetului ; vor ca numai adevarul lor sa fie promovat iar opozitiei sa-i fie bagat pumnul in gura.Uitati-va la un aspect: Daca tagaduiesti Holocaustul poti sa faci puscarie dar daca slugile lor blasfemiaza religia crestina in tot felul de actiuni idioate atunci sunt recompensate cu premii . Sa dea Dumnezeu fiecaruia dupa sufletul lui !

Post your thoughts