Andrei Pleşu şi înjurăturile de pe net

Vineri, “Adevărul” a publicat un interviu extins cu Andrei Pleşu, cu întrebări bine puse de George Rădulescu. La aproape 61 de ani, filozoful are ceva apropiat de înţelepciune şi cred că multe din zicerile lui la timpul viitor au şanse să se adeverească. Interviul a avut peste 12 mii de afişări, deci lucrurile ar părea că sunt în regulă. Avem prin urmare un om-reper, cu un discurs pertinent şi o doză de bonomie şi umor care ar părea că îl aşază sus de tot în percepţia publică. Aşa este, probabil. Cum stăm cu comentariile la material?

e si el manjit, compromis

dupa stilul emfatic, arogant si agresiv – poate ca e chiar mai bine ca influenta sa a fost limitata la promovarea Ro la pachet cu Rro. Aprecierile la adresa lui Puric sunt dezgustatoare

PLESULE DE CE NE-AI VANDUT RUSILOR ?
PLESULE EU AM O SINGURA INTREBARE LA TINE NEPRIHANITULE: DE CE AI DAT PE DEGEABA INSULA SERPILOR UCRAINIENILOR

Culturistu asta trist e la fel de vinovat de dezastru ca si politrucii sau serviciile

SA NU FI IN STARE SA REUSESTI A-TI AUTO-EVALUA ATITUDINEA “ESEISTICA”, INAINTE DE A DA TIPARULUI DE LA “ADEVARUL”, PRODUCTII INCERTE DE “MEDITATIE” EDULCORATA ASUPRA FENOMENOLOGIE…

Aş mai putea continua până vi se apleacă. Asta se numeşte libertate de expresie, user generated content, comunitate inteligenţă colectivă a Webului şi multe altele? Cei mai mulţi din cei 12 mii de cititori au luat interviul aşa cum e, dar uite că printre cele 45 de reacţii sunt destule care arată aşa. Cine dă unor oameni de felul ăsta dreptul de a terfeli un om ca Andrei Pleşu? Şi de ce ar trebui un site de ziar să valideze astfel de lucruri?

Ştiu, Andrei Pleşu a scris în trecut lucruri destul de puţin măgulitoare la adresa comentatorilor de net. Dar mormolocii de mai sus îi validează judecăţile tocmai prin genul de reacţie citat.

P.S.: Nu, nu e vreo problemă specială cu site-ul “Adevărul”. Aşa e mai peste tot.

  1. Cezar Paul-Badescu Reply

    Cauzalitatea e putin altfel: Plesu a scris lucruri destul de puţin măgulitoare la adresa comentatorilor de pe net, tocmai pentru că era exasperat de astfel de comentarii, care apareau de fiecare dată in coada articolelor de la rubrica lui din ”Adevarul literar si artistic”. Deci nu i-a aţîţat el.

  2. Dr.A Reply

    Un interviu nu e o dezbatere cu public si e de prost gust sa publici asa ceva intr-un pachet. Sa ne lamurim: atat timp cat Plesu nu le raspunde de nici un fel comentatorilor, nu vad motivul existentei unui asemenea sistem de feedback expus public in subsol pe aceeasi pagina.
    Dar sunt numeroase publicatii care nu inteleg la ce foloseste new media si cum trebuie sa obtina plusvaloare din comunitatile pe care le agrega. Si aici si aiurea…

  3. Lalu Reply

    Comanescu: Intrigat, am citit toate comentariile cititorilor. Printre poziţiile critice, nu am găsit doar texte agramate, absurde, semidocte, ridicole. Am găsit şi luari de poziţie pretinente, care merită a fi tratate cu respectul cuvenit oricărei exprimări de opinie civilizate. Interesant cum de nu aţi spicuit şi din acestea…

  4. Lalu Reply

    OK, n-am stiut ca va intereseaza idiotii de pe net si nu oamenii cumsecade;
    e o stire care ofera o cheie clara de lectura activitatii Dvs. profesionale
    multumesc de informatie

  5. textier Reply

    Ieri am citit ultimul editorial al lui Eco în L’espresso, după care am zis: hai să văd ce îi comentează lumea. Am dat numai de chestii mişto, de substanţă, în legătură cu articolul, uneori îmbogăţindu-l dpv informativ. Nicio înjurătură, dar nici elogii greţoase cum primeşte Pleşu pe situl Dilemei (genial maestre, vă mulţumim că existaţi etc. – poate c-ar trebui să scrii în pandant şi dsp astea). O singură excepţie: un epigramist, care-i cam dă limbuţe lui don Umberto, dar e scuzabil datorită stilului “squisito”! Or fi comentatorii de la ei mai educaţi, dar sigur-sigur există un responsabil “din partea casei” care cenzurează excesele.

  6. eftimie Reply

    Deci, noi ne cam tragem de şireturi cu Pleşu pentru că bărbosu, în naivitatea lui, şi-a permis să rămână în România.

    E exact ca în povestirea aia cu Dinescu şi cu Pleşu când se plimbau pe faleză la mare prin ’90. S-au întâlnit cu un om ce cunoscuse vag pe filosof, de genul “Pleşu, Pleşu: Auzi măi, tu nu eşti cumva fiul frizerului Pleşu de pe strada …” – “Ba da” – “Şi ce mai faci băi băiatule” – “Păi sunt ministru de externe” – “Bravo bă băiatule, rupe-le gura”.

    Pleşu e prea aproape ca să-l respectăm.

  7. textier Reply

    Eftimie: nu chiar EXACT acelaşi lucru. Astea sînt cazuri simpatice, binevoitoare, cum e acela (povestit de Pleşu la Iosif Sava), în care un ţigan burtos se apropie de el, cu aerul că-l cunoaşte, şi-i zice: Dumneata – tot instrumentist?
    În plus, “rupe-le gura” e o vorbă admirativă, în sensul de “a rupe gura tîrgului”.
    Cei care comentează pe situri au atitudini mult mai răuvoitoare şi mai încrîncenate decît oamenii simpli, reprezentanţi ai culturii tradiţionale. De fcr dată cînd auzeam de dirijorul Ilarion Ionescu-Galaţi, tata (Dz să-l ierte, şi pe mine că-l pomenesc tocmai cu prostia asta)… răposatul meu tată îmi zicea aşadar, cu umor: mereu îl băteam pe ăsta cînd eram mici şi uite unde-a ajuns! Iar cînd venea vorba de Aura Urziceanu, mama zicea: da, o ştiu, era o ţigăncuşă de pe Laboratorului, da’ nu mă jucam cu ea, că era prea mică.

  8. Marian S. Reply

    Ţării, cît mai mult cărbune – se zicea odată.
    Site-ului, cît mai mult trafic – se zice acum.
    Ar putea să fie o explicaţie.

  9. fLoreign Reply

    Baietii si fetele de acest fel, care nu stiu ce inseamna pedigree intelectual si nici prea multa consideratie nu au pentru dezbaterile pe bune, nu sunt caracteristici peisajului romanesc.

    Studiu de caz pe America suburbana (adica mai toata America este o suburbie): iata ce se intampla in sedintele publice despre adoptarea planului de asigurari medicale universale in SUA:
    http://www.latimes.com/news/nationworld/nation/la-na-pelosi-hoyer-health11-2009aug11,0,3211297.story (indivizii astia seamana cu niste comentatori cverulenti pe blog, m-am si intalnit virtual cu cativa din astia pe bloguri conservatoare, cu ei nu ai cum sa castigi, cel mult decizi ca ai altceva mai bun de facut in viata decat sa le combati cercul vicios al argumentarilor. Eu personal suspectez ca destui dintre ei tocmai pe bloguri si-au facut “mana”.)
    In acest context, iata si un articol de pe Alternet care identifica acest moment cu stadiul al treilea in dezvoltarea fascismului, in acceptia lui Robert Paxton: http://www.alternet.org/politics/141819/is_the_u.s._on_the_brink_of_fascism/?comments=view&cID=1285258&pID=1284592

    Eu mi-am batut capul sa citesc si articolul din 1998 al lui Paxton (il recomand, este informativ si rewarding dpv intelectual). Probabil ca o astfel de cerinta pentru a putea posta comentarii (Declar pe propria raspundere ca am citit lista de lecturi suplimentare) ar mai eleva nivelul oricarui blog, insa chiar nu stiu ce efect culturalizator (acum ma refer si la cei peste 50% analfabeti functionali care sunt “pe teava” acum, gata sa iasa din scolile romanesti) ar avea asupra publicului larg. Si asta indiferent de problematica dezbatuta.

    Ca fascismul online nu poate fi neglijat la nesfarsit.

  10. Dan Reply

    Iulian,
    nu inteleg ce ai fi vrut sa ii spuna ?
    Domnul Plesu a fost ministru in diferite guverne si consilier prezindetial.
    In interviul din Adevarul apar trecute doar datele calendaristice si nici un fel de realizari.
    Pe mine ma lasa rece ca a fost ministru de externe, al culturii si consilier prezidential si sef la noua europa, daca nu explica oamenilor ce anume realizari marete a avut.
    Am cautat pe net si nu am reusit sa gasesc nimic legat de aceste realizari.
    Asa ca in afara de vorbe goale acel interviu nu prea are nimic.
    Sa ne plingem stim toti si cei care se dau mari intelectuali si cei care scriu acele comentarii.
    Asa i-au format asa zisii intelectuali de clasa, acei boieri ai mintii conform lui Sorin Adam Matei, asa ii au .

  11. dan Reply

    dan,

    poate iti trecea prin minte sa ii citesti cartile!

    desi cred ca le-ai frunzarit, ca stii si despre Sorin Matei si magariile scrise de el,
    nu esti deloc inocent asa cum vrei sa pari!

  12. Iulian Comanescu Reply

    Dan: eu am găsit o serie întreagă de chestii intersante zise de Pleşu. Şi chiar dacă n-ar fi fost, un tip ca tine, nemulţumit, putea intra şi spune acolo ceea ce ai spus aici. Poate că ar fi fost supărător pentru Pleşu, dar problema noastră nu e să-i facem un piedestal. Asta-i una. Ce zic imbecilii din care am citat, ăia cu “fi” cu un singur de “i” şi aşa mai departe, e alta 🙂

    În ce-l priveşte pe Sorin Matei, cred că a pus un diagnostic în bună parte corect. Dar dacă ai discuta cu el despre Pleşu nu cred că l-ar şterge cu buretele din cultura noastră, atâta câtă e 🙂

  13. Horia Ivan Reply

    Andrei Gabriel Plesu are foarte multa dreptate in ceea ce spune, mereu cu un spirir al umorului si o eleganta ce-i doar a lui. Deaceea il citesc intotdeauna cu placere si interes. Am consumat vreo doua carti continind articolele sale de la Dilema si Dilema, daca nu gresesc, Veche, delectindu-mi insa intelectul cu excelentul eseu, “Despre ingeri”. Iata si comentariul meu de la finele lecturii:

    despre ingeri – de (anonim) la: 14/07/2004 02:24:08
    Cartea, “despre ingeri”, reprezinta un moment important in cultura romana de dupa 1944. De citit cu cit mai multe materiale bibliografice la indemina, intre care, si cel mai citat, Biblia. Recomand tuturor rabdare si tenacitate in infruntarea stilului si mai ales al lexicului extrem de particulare si respectiv incarcate; (autorul insusi declara la un moment dat ca refuza sa traiasca mecanic si sa foloseasca toata viata doar citeva sute de cuvinte: mereu aceleasi). Pe parcursul lecturii, repet dificile pentru cei mai multi, inclusiv cel ce va scrie, dificultatile dispar ca prin minune. Stilul si imbajul devin in cele din urma “familiare” si mai mult decit justificate, adica firesti. Cu aceeasi verva si dispozitie psihoafectiva abordati si lectura unei alte capodopere: “Omul recent”. Luati-o-ncet, cu nadejdea ca stradania va va fi rasplatita. Pe curind, horia ivan (Roma).

    In ce-l priveste pe Dan Puric, cu toate observatiile precise si obiective, Plesu gresesete. El ar trebui sa-l ajute pe Dan sa-si corecteze discursul, de-altfel pozitiv si atit de necesar noua, cetatenilor Romaniei, ce ne aflam de prea multe zeci de ani intr-o stare de post, de etern Ramadan. Toate natiile, pe cit de “democratice” ar fi ele, au nevoie de “tribuni”. Sa-i luam pe francezi, carora putzindu-le orice forma de autoritarism, l-au acceptat, laudindu-se cu el, pe Generalul De Gaules. Elglezii, si ei, pe linga regi si regine, l-au avut pe Churchill si-apoi, la o certa distanta, pe Margaret Tatcher. Americanii, poate cei mai “democratici”, la rindu-le, sint foarte mindri de citiva presedinti ai lor. Venind la noi, daca nu l-am creste pe Dan, ajutindu-l sa fie comparabil c-un, sa zicem, Iorga, va trebui sa navigam cine stie cita vreme de-acum incolo, complacindu-ne cu discursurile penibile unor Basescu sau Crin Antonescu. Cind, dupa “evenimentele” din decembrie ’89, i-am auzit pe Cimpeanu, Coposu si Ratiu, m-am felicitat ca am rezistat tentatiei decenale de a fi plecat din tara. Acum cind scriu, ma aflu de 20 de ani “afara”…

    Domnule Plesu, apropiati-va de domnul Puric cu dragoste crestineasca, nu cu DDT.

    Horia Ivan (Roma)
    07.02.2010.

  14. Horia Ivan Reply

    Imi pare rau sa va marturisesc ca dupa nici, sau poate doar o(?) saptamina, am fost exclus din “cluibul” vostru… Motivul cred ca-i supararea mea pentru faptul de a mi se fi scos dupa trei zile un material, “Etnoperplexitati”, ce trateaza problema romilor din Romania. Cum ea, “problema”, a reizbucnit precum vulcanul islandez, cu salutul roman(esc) prezentat la o televiziune franceza, m-am grabit sa “trag de urechi” moderatorii, acuzindu-i de comportament “impudic – politicamente corect”, adica de ingroparera sub nisip, precum gunoiul sub pres, a problemelor, in locul rezolvarii lor. Scuzati-mi fraza oribil de lunga, dar supararea ce-o resimt ma-mpiedica sa fiu mai elegant.
    In concluzie, cer readmiterea in rindurile cititorilor-opinionisti ai revistei voastre/noastre.
    Cu nadejde crestin-ortodoxa, horia ivan (Roma), 21.04.2010.

Post your thoughts