Chiar dacă Berlusconi a demisionat din funcţia de prim-ministru, moştenirea lui politică e cât se poate de actuală. Este vorba de controlul pe care îl exercită asupra mass media un singur personaj, de felul lui mogul, care a generat şi un concept mediologic, berlusconizarea. Cuvântul a fost folosit şi în România, raportat la marii proprietari de media autohtoni, aşa-numiţii moguli. Însă între berlusconizarea românească şi berlusconizarea lui Berlusconi există o serie de diferenţe care merită amintite.
Printre personalităţile din România circulă o petiţie referitoare la persecuţii la care autorităţile iraniene i-ar supune pe membrii comunităţii Bahá’i din această ţară. Interesant e faptul că petiţia a prins viteză. Pe lista semnatarilor se află, după unul dintre semnatari, nume foarte cunoscute, printre alţii:
Wargha Enayati (chairman “Regina Maria”), Sergiu Anghel (coregraf), Radu Gabrea (regizor), Daniel Apostol (Money Channel), Emil Hurezeanu (jurnalist), Maia Morgenstern (actriță), Valeriu Stoica (jurist), Dan Pascariu (bancher), Andreea Berecleanu (prezentator de știri), Andrei Zaharescu (prezentator de știri), Oana Stancu (realizator TV), Victor Ciutacu (redactor-șef Jurnalul, realizator TV), Melania Medeleanu (realizator TV), Magda Cârneci (scriitoare).
Fiindcă nu am timp de fact checking şi de situaţia din Iran, postez toate astea ca pe un posibil subiect pentru colegi. Apelul către guvernul iranian: {Mai mult…}
“PRO TV magazin” spune că Mihaela Rădulescu se întoarce pe Antena 1 cu un format numit “Între prieteni”. Dar, într-un sens, prezentatoarea nici n-a fost plecată. Sau cel puţin nu din paginile presei uşurele din România. Cum face ea asta şi de ce îi serveşte în carieră?
Una din ultimele cascadorii verbale ale Mihaelei Rădulescu e tot despre Andreea Marin, care, a spus Mihaela într-o emisiune de pe Antena 2, îi imită stilul vestimentar. Dar, oricâte astfel de bezele şi-ar trimite cele două prin presă, Mihaela nu e neapărat rivala Zânei. Ci, mai degrabă, a unei alte Andree. {Mai mult…}
Cam aşa arată numărul 3 din The Industry. Cum faceţi rost de el? Fie îl primiţi în plic dacă sunteţi deja pe lista de distribuţie, fie mergeţi să-l luaţi de la Cărtureşti, fie, în fine, vă lăsaţi adresa fizică aici, în ideea că mai sunt câteva sute de exemplare gratuite disponibile.
Despre sumar: sunt mulţumit de cum au ieşit toate subiectele (un interviu cu Adrian Boţan de la McCann, “Job description-ul” cu fotojurnalişti, ceva despre blogurile faimoase afară şi ce mai fac oamenii care le-au dat naştere, un kit de unelte 2.0 pentru jurnalişti etc., etc). Cover story-ul e însă o încercare de a întregi retrospectiva parţială (din motive de neparticipare a unor agenţii importante) de la Ad’Or. Spre bucuria noastră, cei care nu au fost la Ad’Or au acceptat să vină în The Industry, aşa cum a acceptat şi Ad’Or-ul. {Mai mult…}
Dilema veche mi-a cerut un text despre mass media şi modificarea percepţiei realităţii. Mie mi se pare mai degrabă că media pe stil nou prelungeşte realitatea cu un domeniu virtual, în loc să dubleze/reflecteze mai mult sau mai puţin fidel/modifice realitatea offline. Am scris în consecinţă, aşa cum se poate vedea mai jos.
În paranteză fie spus, apropo de scindarea Realităţii TV, de care m-au tot întrebat diverşi amici, nu prea am ce spune mai mult decât ce e la vale. Motivul? Nu mă interesează. Singura chestie pe care aş putea s-o adaug e că dacă tai o râmă în două, se regenerează în loc să moară.
“Noi facem realitatea!” scria, triumfător, după scindarea Realităţii TV din seara de 23 octombrie, sub noua siglă a noii RTV, cea care emite din vechiul sediu al Realităţii, cu vechea echipă, dar cu noul patron Sebastian Ghiţă. Simplă frustrare legată de foştii colegi, rămaşi sub sigla veche, dar în sediul nou?
Nu tocmai. Sau nu numai. Sloganul inventat pe genunchi – pe care autorii au neglijat să-l scrie cu majuscule, jocul de cuvinte ar fi fost perfect… – face parte dintr-o succesiune de mantre superstiţioase, cam cum sunt strigătele de luptă din arena politică. De talismane verbale, descântece confundate de proprietarul afacerii cu sloganele bine alese şi eficiente. Ceva ce poate fi analizat. Ca să ne ducă, desigur, la ideea de realitate. {Mai mult…}
A comis-o din nou. În Biroul Permanent Naţional (BPN) al PDL, Theodor Paleologu s-a răstit la colegii din partid cam în felul: “Păstraţi-vă banii şi partidul!” Fiul regretatului eseist şi ambasador al golanilor face figură de gaffeur de vocaţie în politică. Însă nu cumva gafele lui reprezintă semne de normalitate într-o lume de rinoceri? {Mai mult…}
Stingerea din viaţă a lui Steve Jobs, acum trei săptămâni, a devenit prin intermediul media o catastrofă planetară. Odată cu asta a început însă să fie amintit foarte des şi rivalul de o viaţă al acestuia, Bill Gates. De ce a fost Jobs un semizeu tehnologic, iar Bill Gates, “doar” cel mai bogat om din lume, cu o reputaţie pe alocuri nu tocmai grozavă? {Mai mult…}
