Spoturi electorale din Moldova, cu Sergiu Voloc
Pentru Publika TV. Protagonist: Voloc de la Cool Publika. Încă unul:
Pe Voloc s-ar putea să-l ştiţi din {Mai mult…}
Pentru Publika TV. Protagonist: Voloc de la Cool Publika. Încă unul:
Pe Voloc s-ar putea să-l ştiţi din {Mai mult…}
Ca foarte adesea, în cazul lui Crin Antonescu se dovedeşte că problemele de imagine apar pe probleme de substanţă a omului.
Călin Popescu-Tăriceanu este importator de maşini, iar Dinu Patriciu, petrolist şi mogul. Crin Antonescu, profesor de istorie. Cum se leagă asta de liberalism? Mult mai puţin decât în cazul unui Tăriceanu sau Patriciu. Dacă e să privim în spate, înţelegem mai bine ceea ce e Crin Antonescu prin faptul că actualul preşedinte al PNL a avut, la începuturile sale, o trecere prin Partidul Alianţei Civice. {Mai mult…}
În week-end, am fost la Predeal, la un seminar de media cu o temă previzibilă şi pe de altă parte necesară: “Media in Crisis. Virtual Content, Real Impact – Can Ethics Survive the Market?”, organizat de Institutul Aspen România. Lucrurile s-au desfăşurat cam cum era de aşteptat, cu inevitabilele îngrijorări date de criza economică, migraţia către new media şi contextul politic din România. Mai pregnante mi s-au părut două idei: {Mai mult…}
Dat fiind că primesc în continuare telefoane de la oameni din agenţii, care insistă să vin la diferite lansări sau se interesează de soarta unor comunicate de presă pe care mi le-au trimis, reiese că ceea ce am scris aici despre Comanescu.ro şi lucrurile cu care mă ocup este insuficient. Revin cu o serie de precizări, importante mai mult pentru cei care vor să îmi furnizeze material pentru blog, decât pentru cititori, care sunt rugaţi să nu dea clic pe linkul care urmează: {Mai mult…}
După Office 2010, Microsoft a lansat şi versiunea de Mac, 2011. Aduce ceva esenţial MS Office 2011, pentru un utilizator de Open Office şi iWork ’09? Cel mai important câştig pare a fi Outlook, portat pentru prima oară pe OS X, după ce în suitele Office anterioare existau lucruri ca Entourage. Ăsta e un plus important pentru utilizatorii din categoria “corporatist”, dar cum eu nu am mai utilizat Outlook de vreo şase-şapte ani, o să mă concentrez pe procesorul de text, cu mici comentarii despre Excel şi Powerpoint.
Primul lucru care trebuie spus este că MS Word e un editor solid pentru documente încurcate precum cel de mai jos, un document pe care lucrez efectiv:
E adevărat, “track changes” există şi în Open Office, sub numele de “record changes”; Open Office produce în schimb probleme de compatibilitate la bulleted lists (liste cu bumbi). Ar mai fi o serie întreagă de chestiuni legate de aceeaşi compatibilitate, deşi Open Office “ştie” noul format docx. Haide totuşi să o luăm pe rând, mai întâi cu procesoarele de text. {Mai mult…}
Există ceva care se poate numi “a treia cale” în România, din punct de vedere politic? Nu la modul structurat şi nici ca parte din sistemul partinic, care se-mparte, precum ştim, în două: PNL+PSD şi PDL. Simptome de acţiune concertată încep însă să apară în societatea civilă şi aici mă refer la ceva pus pe roate de Alina Mungiu-Pippidi, în primul rând, dar cu sprijinul multor nume cunoscute din zona civică: www.romaniacurata.ro.
Nu vă grăbiţi să daţi clic, noul site o să fie sus de mâine, va fi anunţat printr-o conferinţă de presă care se face în Calea Victoriei 120, la GDS, de la 11.30. E însă o iniţiativă pe care o susţin cu toată dragostea din două motive. Primul, că aşa cum o înţeleg eu e în mod egal critică, în intenţie, cu ambele capete ale spectrului politic românesc (că un centru nu părem a mai avea). Al doilea, că site-ul se vrea o platformă de interacţiune a cetăţenilor cu autorităţile, cu medierea şi sprijinul Alianţei pentru o Românie Curată. Ce înseamnă asta? Că o persoană care a avut probleme cu corupţia poate fi susţinută juridic dacă îşi expune cazul pe www.romaniacurata.ro şi aşa mai departe. Ce ştiu eu e că există oameni calificaţi pentru asta. {Mai mult…}
Lunga moarte a lui Adrian Păunescu a fost un test social ad hoc, care a deconspirat legiuni de semidocţi şi liceeni întârziaţi prin mai toate poziţiile-cheie ale peisajului public românesc.
Că Păunescu este, poate, cel mai notoriu personaj literar din ultimii 40 de ani e verosimil. Că unele televiziuni au folosit cinic moartea poetului ca pe un aspirator de audienţă nu e lăudabil, dar, în definitiv, asta e presa tabloidă. Ciudat a fost {Mai mult…}
15:31 Iulian Comanescu: Suntem pe chat cu Sabina Nicolae de la Samusocial, iar acesta e un ymterviu care promovează această iniţiativă, gratuit. Am acceptat propunerea McCann de a-l realiza fiindcă sunt curios să văd ce rezultate dă internetul la campanii sociale, după ce m-am implicat şi eu în vreo două. Deci, dragă Sabina, de ce vreţi să faceţi zgomot pe internet cu Samusocial? Pe scurt, e o iniţiativă cu parfum de Medicins Sans Frontieres, care se ocupă cu persoanele fără adăpost, resocializarea lor şi aşa mai departe. Cu cazuri de oameni care nu se prea conectează la net.
15:32 Sabina Nicolae: Zgomot pe net incercam sa facem pentru ca oamenii trebuie sa constientizeze ca exista amarati ai sortii carora, daca le intindem o mana de ajutor, fie ii salvam de la moarte, fie reusim sa ii reintegram
15:33 Sabina Nicolae: campania noastra nu se adreseaza oamenilor fara adapost, ci celor cu adapost [cărora le expune problema celor fără adăpost...]
15:33 Sabina Nicolae: de-asta am stabilit ca putem folosi si netul
15:33 Iulian Comanescu: Prin net creaţi awareness, strângeţi bani, obţineţi voluntari…? {Mai mult…}
Din Prima mea călătorie în străinătate, volumul lansat de Editura Art aseară, la Muzeul Ţăranului.
Eram patru: Scleros, ochelarist, pistruiat şi colecţionar de note mari la matematică, altfel dizarmonic şi bătăuş, sau mai curând mâncător de bătaie până-i săreau lentilele din ramă. Wisent, poreclit aşa după o pereche de blugi care ne provocaseră invidia, specializat în baschet, bere şi înfulecat, zis Gogoaşă, Grasu-contrabasu – şi altele, mai demult, în şcoala primară. Şi, în fine, Pală, fratele mai mic al lui Scleros, care nu era specializat în nimic, poate cel mult în rânjit, cu care se fofilase cumva în echipa noastră de trei, cu doi ani mai mare ca el – şi cât înseamnă doi ani la vârsta aia! – pe la sfârşitul generalei.
De mai sus lipseşte Povestitorul. Despre el, ce să vă spun? Ochii de-acum, chiar şi ai minţii, nu văd din eul de-atunci decât datele de stare civilă. 24 de ani, ceva lecturi, ceva tatonări poetice, câţiva ani petrecuţi în Politehnică, fiindcă Literele nu erau pentru oameni serioşi, spuseseră părinţii.
Mai întâi trebuie să vă spun că Wisent era modelat dintr-un aluat curios. Pe lângă canitatea imensă de excipient, conţinea proporţii egale de român şi maghiar. Tatăl, Wisent-senior, era o versiune mai brunetă, îndesată şi borţoasă a lui Wisent-junior, cu chiloţi roşii, pe care-i văzusem odată, vara, când era cald. Iar mama era Modi, blondă unguroaică născută Mojoran, tocmai în Budapesta. Ne îndrăgostisem toţi de ea, cu câţiva ani înainte, când venea la şedinţele cu părinţii. Deci, Wisent era – şi este – un guguloi de 150 de kilograme de plastilină, în stadiul acela încă neamestecat, când straturile roşii sunt încă separate de cele mov, aşa, la modul geologic.
Din motive de compoziţie fizico-chimică, vă daţi seama că el fusese cu ideea. Biletul până la Budapesta e mai ieftin decât ăla până la Sinaia, a zis Wisent într-o zi. {Mai mult…}
Revista 22 mi-a solicitat un comentariu referitor la scandalul stenogramelor Realitatea TV. Am mers pe ideea că mult din ce a vorbit Sorin Ovidiu Vîntu la telefon cu managerii lui e din categoria… vorbe şi că trebuie văzut cum s-au legat acestea de politica editorială a canalelor media din Realitatea-Caţavencu. Cu alte cuvinte:
Ce e important în scandalul stenogramelor? Dacă tiradele obscen-flamboyante ale lui Sorin Ovidiu Vântu au sau nu au efecte. Astfel de conversaţii au loc şi în alte grupuri media din România. Am asistat cu ochii mei la şuturi în pereţi de rigips, extremităţi băgate şi scoase şi altele asemenea pe oriunde m-am dus – şi aici e cazul să luaţi act de un conflict de interese, în ce mă priveşte: am colaborat şi cu Realitatea-Caţavencu, în chip de consultant independent, din 2006 încoace. A fost unul dintre clienţii mei. Acestea fiind zise, cine ce-a făcut dintre cei care-au vorbit la telefon? {Mai mult…}