Premiile TV mania

Încep iar, cu nominalizările, şi continuă cu ceea ce ştiţi – votul săptămânal al cititorilor revistelor, pe categorii, şi o gală. Amicii şi foştii mei colegi de la TV mania m-au chemat iar în juriu, calitate în care mi-a fost greu să fac nominalizări diferite de anii trecuţi. Am încercat, totuşi, la câteva categorii:

1. Cea mai bună emisiune de ştiri – nu pot nominaliza decât cel mai bun studio de ştiri, de la Pro TV. Cum e vorba de ce se-ntâmplă în el, nu nominalizez nimic.
2. Cel mai bun realizator de talk-show – “Fetele Cotidianului” – Realitatea TV, in sens colectiv, cu accent pe Dinescu, chiar daca nu el conduce emisia.
3. Cel mai bun reality-show – “Supernanny” – Prima
4. Cel mai bun comentator sportiv – Emanuel Terzian – Sport.ro/Eurosport
5. Cea mai bună emisiune de divertisment – “Piata Divertis” – Antena 1
6. Cel mai bun serial românesc dramatic – “Inima de tigan” – Acasă TV
7. Cel mai bun serial românesc de comedie – “Animat Planet”
8. Cel mai reuşit transfer – Radu Naum – GSP TV
9. Cel mai sexi star TV – Petre Catalin Fumuru – Realitatea TV – nothing personal…

10. Cea mai sexi vedetă TV – Andreea Stroe – Antena 3 – hai cu mine la hair stylist, că nu ştiu cine ce ţi-a făcut de vreo lună.

Poze piratate cu neruşinare de pe Realitatea.net şi Antena 3. Dac-o să câştige iar Mircea Radu, Andreea Marin şi Andreea Esca, nu pe mine trebuie să vă supăraţi. Eu am făcut ce-am putut ca să ies din tipic.

Mogulograma presei românești (II)

Am arătat în prima parte că Ringier şi Voiculescu au făcut profituri remarcabile în 2007, cel puţin dacă sumăm rezultatele de la firmele pe care le-am putut găsi la Ministerul Economiei şi Finanţelor. Sârbu a ieşit pe minus cu aproximativ 5,7 milioane de euro, dar rezultatul nu e unul înspăimântător, dacă ne gândim că în costurile COO-ului CME s-ar putea regăsi şi preţul Pro Sport, achiziţionat în 2007 pentru o sumă despre care s-a spus că e şapte milioane de euro. Continuăm cu rezultatele lui Vîntu şi Patriciu, ultimii veniţi în lumea celor “cinci mari” din media românească, despre care spuneam că e logic să aibă pierderi mai mari, dat fiind faptul că şi-au constituit structurile de print din 2005 încoace. Pentru început, încă o dată, topul profiturilor nete şi al pierderilor nete:

Ringier România: 28.427.137
Voiculescu: 10.012.587
Sârbu: -19.129.939
Vîntu: -22.666.223
Patriciu: -29.882.214

Vîntu: A avut o expansiune notabilă în ultimii doi-trei ani, mai ales prin fagocitarea Grupului “Academia Caţavencu”. Modul cum au evoluat lucurile e cunoscut. Pe undeva, ceva din cele 22,7 milioane pierderi de pe Caţavencu SA, Poligraf SRL şi IQ Editex.

Cifrele “Ziua SRL” – care nici nu a fost asumată oficial de Sorin Ovidiu Vîntu – nu sunt încă disponibile la Ministerul Economiei şi Finanţelor. Situaţia pe cele trei firme cunoscute e totuşi interesantă prin comparaţie cu 2006 (date în RON): {Mai mult…}

Mogulograma presei românești (I)

Cei “cinci mari” din presa scrisă au avut un an în care au contabilizat pierderi – sau au crescut uşor -, lucru normal dacă ne gândim la investiţiile realizate în presa scrisă. Ultimele date de la Ministerul Economiei şi Finanţelor (M.E.F.), privind bilanţurile pe 2007, păstrează Ringier România în poziţia celui mai rentabil grup de print de la noi, însă fără prea mari creşteri din 2006. Al doilea clasat şi celălalt “profitabil” din 2007, grupul Voiculescu, a avut un an bun, cu pierderi doar pe “Felicia” şi “Tango”. Firmele lui Adrian Sârbu înregistrează, per ansamblu, pierderi considerabile, dar ar putea fi vorba şi despre preţul plătit pe Pro Sport, despre care s-a spus că e 7 milioane de euro. Vîntu pierde mai puţin decât Patriciu conform situaţiei firmelor cu bilanţuri prezente la Ministerul Economiei şi Finanţelor, dar situaţia Adevărul SA, editorul de pe vremuri al “Adevărului” nu este vizibilă, cel puţin deocamdată.

Oaia neagră a presei româneşti e în orice caz ziarul “Gândul”, care a pierdut 2,2 milioane de euro în 2007, aproape dublu decât în 2006.

Hăţişul companiilor de media – precauţii metodologice
În afară de Ringier, grupurile de media din România îşi desfăşoară activitatea pe o structură destul de complicată de firme. Grupul Voiculescu, de pildă, include nu mai puţin de nouă companii, dintre care Grupul Media Camina SA şi IX Press SRL nu au cifre la M.E.F. Clasamentul după cifre de afaceri din 2007 al editorilor este următorul, în RON, urmat de profitul sau pierderea netă, după caz: {Mai mult…}

Situația financiară a societăților de presă din România

Cam aşa se prezintă în vrac. Bineînţeles, acolo unde e zero n-am găsit date la Ministerul Economiei şi Finanţelor. Revin desigur cu interpretări – le-am dat aşa fiindcă am aflat că sunt la concurenţă cu o cunoscută agenţie de presă pe subiectul ăsta, am arat o parte din după-amiază la date şi n-aş vrea să începem să ne întrebăm care le-a publicat primul

Despre Web si politică (2.0), cu consilierul lui Obama

Consilierul lui Barack Obama, Phil Noble, va fi la Bucureşti pe 30 septembrie, la un eveniment ce va avea loc la Intercontinental, “Cum se câştigă alegerile în era digitală”. Programul conferinţei, pe care îl puteţi vedea aici, include şi nume sonore din România, ca Adriana Săftoiu, Vladimir Pasti, Iosif Boda, Bogdan Naumovici.

Grupurile media după cifra de afaceri

Realitatea TV pierde bani, dar îşi vinde GRP-urile la un preţ bun, comparabil cu al televiziunilor lui Adrian Sârbu. Câteva din nişe – Etno şi Taraf TV, dar şi, surprinzător, Senso TV, încep să meargă. Mai multe, în articolul din “Evenimentul zilei” de sâmbătă.

Coperte chinezești cu olimpiada de la Beijing

Contează mai puţin cum se cheamă şi ce scrie în ele – oricum n-aş putea să vă spun. Ceea ce ştiu e doar că piaţa chineză de reviste e imensă şi începe să fie împânzită de titluri internaţionale ca Vogue sau Esquire. Dintre grupurile binecunoscute în România, Ringier şi el o implicare prin Ringier Pacific, cu operaţiuni în China şi Vietnam. Există un filon tradiţional reprezentat de reviste cu povestiri, eventual pentru tineri, şi ediţii internaţionale cu o imagistică aparte şi interesantă. {Mai mult…}

Mimimimi, momomomo, hahahaha (updated)

Un prezentator TV olandez cu veleităţi de Mircea Radu discută cu invitaţii lui trecuţi printr-o dramă medicală. Drama se leagă de amigdalele acestora, de unde nişte voci care nu te prea lasă să stai pe scaun.

Ce ziceţi, e posibil aşa ceva?

UPDATE: Nu e posibil – sau cel puţin nu s-a întâmplat. E un fake realizat de un grup flamand (belgian) pe nume In De Gloria, iar omul care joacă rolul prezentatorului se cheamă Erik Hartman. Lucrurile apar puţin trase de păr în versiunea completă a sketch-ului: {Mai mult…}

Ultimul SNA: semne de clarificare pe piața cotidienelor

Piaţa presei cotidiene din România dă primele semne de clarificare, după investiţiile masive ale lui Patriciu, Vîntu şi Voiculescu din perioada 2005-2007. Categoria istorică a cotidienelor “de referinţă” o duce rău, ziarele de sport scad, dar două noi tabloide, “Can-Can” şi “Click!” se impun în peisaj cu tiraje care le plasează în top 3. Urmează decesele?

Cifre şi corecţii legate de metodă

Ultimele date referitoare la presa scrisă provin din Studiul Naţional de Audienţă (SNA), care măsoară audienţa (numărul de cititori ai unei publicaţii) în valuri anuale. Rezultatele nou apărute se referă la perioada aprilie 2007-aprilie 2008. Locurile obţinute de “Can-Can” şi “Click!” sunt mai slabe decât în topul tirajelor, ceea ce nu trebuie să ne mire. Aşa cum spuneam şi în “Evenimentul zilei”, explicaţia probabilă este notorietatea pe care o măsoară implicit SNA. Un brand mai vechi sau care reprezintă extensia unei televiziuni (“Pro TV Magazin” întruneşte ambele atribute) va fi pomenit mai des de respondenţii la sondaj, la categoria “am citit”, fără să fie vorba de o lectură efectivă.

În plus, a compara clasamentul rezultat din media audienţei pe aprilie 2007-aprilie 2008 cu topul tirajelor din 2008 e destul de arbitrar. Probabil că media pe acest an e mai bună la “Click!” şi “Can-Can” decât cea pe 12 luni.

Structura pieţei

Câteva publicaţii nu au cifre şi în valul anterior, dar însăşi intrarea în măsurători a mai multor titluri denotă seriozitate din partea publisherilor, care caută reclama vândută pe baza cifrelor de audienţă. Dincolo de relativizările de mai sus, piaţa cotidienelor româneşti capătă un aspect mai clar şi mai segmentat decât în anii trecuţi: {Mai mult…}

Întoarcerea PROtotipurilor

Despre destul de puţin comentata revenire a lui Florin Călinescu şi a lui Viorel Gaiţă, în “Evenimentul zilei”.