Legea Ghișe-Funar, neconstituțională

Curtea Constituţională a declarat azi neconstituţională Legea Ghişe-Funar, care cere televiziunilor să dea în proporţii egale ştiri pe teme negative şi pozitive. Dacă ar fi fost promulgată de preşedintele Băsescu, prevederea ar fi intrat în vigoare.

Iniţiativa Ghişe-Funar a trecut prin Senat cu o unanimitate ciudată şi regretată chiar de unii care au votat pentru, fiindcă s-a întâmplat în prag de vacanţă, atunci când ordinea de zi e foarte plină. Ghişe şi Funar au invocat în sprijinul legii reacţiile cetăţenilor şi studii care atestă efectul… negativ al ştirilor negative asupra telespectatorului, mai ales minor.

Interesant e că legea nu a fost respinsă la Preşedinţie, aşa cum se aştepta toată lumea. Sesizarea la Curtea Constituţională a făcut-o un partid, PD-L, care de altfel a şi votat parţial în favoarea legii. Dacă e să speculăm puţin, putem spune că preşedintele Băsescu a făcut un pas în lături, pentru a-i lăsa spaţiu de manevră cam lipsitului de prestanţă Emil Boc, care a ieşit cu declaraţia referitoare la Curtea Constituţională.

Din câte am înţeles, Gheorghe Funar şi-a declarat intenţia de a reveni la toamnă cu o altă formulare, mai puţin ciudată. Mai multe puteţi afla însă diseară, de la Ciutacu, la “Vorbe grele”, unde în studio va fi chiar Ioan Ghişe, cu Oana Dobre de la Evenimentul zilei. E programat şi un telefon în direct cu Gheorghe Funar.

Aşa cum spuneam şi aici, eu sunt împotriva {Mai mult…}

Simona Intelectual se îngrijește de aspectul material

Simona Tache de la “Caţavencu” s-a dus la cerşit prin Piaţa Universităţii, pe la BCR. Rezultatul îl puteţi vedea aici (cu film), vreo 10 dolari într-o jumătate de oră, ceea ce înseamnă 20 de dolari pe oră, adică tariful la care Comanescu SRL angajează programatori bunicei. Dacă e să-i facem un salariu (de cerşetoare) Simonei Tache, alias Simona Intelectual pe site, reiese cam 3200 de dolari pe lună 1100 de euro (am greşit). Mă întreb dacă e mai mult decât salariul de ziaristă.

Răspunsuri la două lepșe - despre independență și accesul la agențiile de presă

Ei, da, cuvântul ăsta, “leapşa” are și plural, ceea ce îmi uşurează scrierea acestui post.

- Cosmin Vaman mă întreabă faţă de ce mi-aş dori să fiu independent. E o întrebare deşteaptă, care în cazul meu a venit prea târziu, fiindcă am devenit independent acum vreo doi ani şi jumătate, cu fima pe care am început-o atunci. Desigur că asta înseamnă acuzaţii că sunt vândut mai multora în acelaşi timp, şi într-un sens aşa şi e, fiindcă am un număr de clienţi de care depind. Totuşi, prefer situaţia asta celei mai comode, dar mai puţin stimulatoare şi bănoase în care eşti salariat şi leafa îţi intră la sigur la fiecare sfârşit de lună. Ca să îi dau totuşi un răspuns propriu-zis la întrebare lui Cosmin, voi spune că aş vrea să mă pot declara independent de traficul de la orele de vârf din Bucureşti, care uneori îmi încurcă treburile, oricât aş ţine la punctualitate. Asta în lipsă de ceva mai important.

- Mihnea de la Codexpolitic.us vrea să ştie cum mi se pare ideea ca agenţiile româneşti să dea conţinut bloggerilor pe gratis. În primul rând, nu bag mâna-n foc că Agerpres (ex-Rompres), Mediafax sau NewsIn ar fi dispuse să facă aşa ceva. În al doilea, conţinutul e în bună parte disponibil la liber deja, măcar sub formă de lead (primul paragraf). În al treilea, una din premisele de succes ale bloggingului este informaţia proprie, de negăsit la sursele clasice, pe care nu e strict necesar să o ai, dar te ajută foarte tare când e. Altfel, aşa, în abstract, m-aş bucura să am acces la un cont de agenţie pe gratis, dar nu văd de ce mi-ar oferi o agenţie de presă aşa ceva, din motive altele decât promovarea ei, a agenţiei.

Dacă citiţi ceea ce a scris Mihnea, vedeţi de altfel că întrebarea porneşte de la premisa unui acces egal la informaţie între ziarişti şi bloggeri. Mai filozofic vorbind, eu cred că diferenţa o face doar {Mai mult…}

Pe limba comentatorilor de fotbal

Afon de felul meu cum sunt la fotbal, recunosc că m-am uitat la câteva meciuri din Campionatul European, nu de alta, dar au fost cam la orice terasă sau bar prin care am trecut, până la finala de acum opt zile. Nu am, desigur, nimic de spus despre calitatea jocului şi altele. Totuşi, felul cum vorbesc comentatorii mi-a zgâriat urechile. Am încercat să le demontez retorica de tinichea aici, în “Evenimentul zilei” de sâmbătă. Concluzia: în linii mari, realitatea de pe teren e atât de pompoasă în gura naumilor şi enăcheştilor tocmai fiindcă marea majoritate a meciurilor sunt banale şi pline de cotonogeală.

Supraviețuire romanțată

Azi noapte m-a prins din nou ora 2 noaptea în faţa televizorului, pe Discovery, la  ”Tehnici esenţiale de supravieţuire” cu Bear Grylls. E o serie de documentare amuzante, cu un fost membru al trupelor speciale britanice, paraşutat prin diverse pustietăţi unde e foarte frig sau foarte cald, care trebuie să ajungă la civilizaţie numai cu un cuţit, un amnar şi o cremene şi un bidon la el.

Documentarul începe de fiecare dată cu un anunţ de factura “nu încercaţi asta acasă” şi precizarea că unele secvenţe au fost filmate “independent”. Motivul: “Born Survivor” a fost difuzat iniţial pe Channel Four şi a stârnit proteste pentru că unele din secvenţele extreme nu erau chiar atât de extreme. Bear Grylls îşi mai ia câte o pauză la un motel, iar o parte din secvenţe sunt regizate. Pe YouTube există tot felul de “dezvăluiri” precum cea de mai jos:

Ceea ce putem vedea noi pe Discovery este remontat, după protestele care au apărut. Nu ştiu, totuşi, cine îşi închipuia că urmăreşte jurnalul unui explorator la pol sau ceva de genul ăsta.