Citește-le Gândul
De mâine, logo-ul “Gândul”, desenat de Marian Toader, arată cam în felul ăsta:
Alte schimbări:
- diverse titluri de pagină, (Puterea Gândului, Administraţia, Serviciul, Armata, Consumatorul, Banii, Cariera, Casa, Credinţa, Natura, Vacanţa, Timpul liber, Internetul, Gândul meu), din care pricep că “Gândul” evoluează de la structura aia laxă, oldskool, a lui CTP, cu vreo cinci pagini de “Actualitate” din 16.
- am citit undeva – iertare că nu mai ştiu sursa, ca să fac trimitere – că “Gândul” renunţă, ca şi “Cotidianul”, la ediţia de sâmbătă. Motivul e simplu, lumea nu prea cumpără ziare sâmbăta.
- Cristian Tudor Popescu pare a-şi scădea implicarea în ziar (UPDATE: Sursă din PubliMedia spune că nu e aşa, dimpotrivă, CTP s-a implicat foarte tare). În caseta redacţiei, redactor-şef este Adrian Ursu. Prin vara, au apărut informaţii neoficiale, dar confirmate despre o discuţie dură între CTP şi Adrian Sârbu. Până la relansarea de faţă, echipa Cristian Tudor Popescu a obţinut autonomie de management, un fel de divizie de publishing separată, cu care a produs pierderi de ordinul a două milioane de euro în 2006 (parcă? corectaţi-mă dacă greşesc), şi un tiraj la ora actuală sub 30 de mii de exemplare vândute.
- Slogan: “Citeşte-ţi Gândul”. Îmi place. Sau, mai exact, mi se pare eficient. Cele două înţelesuri sunt clare: “ia-ţi ziarul tău, Gândul, şi citeşte-l” şi “citeşte ceea ce gândeşti”. Al doilea mi se pare că ascunde o subtilitate. Cititorii români de ziare sunt în general destul de polarizaţi şi inflamaţi politic. Adesea, ei se bucură de un comentator care le confirmă opiniile şi devin alergici la cineva care încearcă să le schimbe punctele de vedere. E presa ca galerie de fotbal, chestia aia care se practică şi de o parte, şi de alta a baricadei, cuplată pe o gândire maniheistă. Ştiu că nu sună foarte onorabil. Dar mi se pare eficient din punct de vedere comercial. Uitaţi-vă la cum (nu) se vând publicaţiile potolite, neutre şi cum sunt prizaţi realizatori care ţin mult la echidistanţă şi politeţe, ca Răzvan Dumitrescu sau Radu Soviani. La noi au mult mai mult succes piromanii de factura Cristian Tudor Popescu sau Traian Ungureanu. Detestaţi de publicul care crede altceva decât ei, sunt tot atât de apropiaţi în manieră pe cât sunt de diferiţi în convingeri.
UPDATE: Avem şi prima pagină a seriei roşii, de pe Gandul.info, şi el ameliorat substanţial. Face mai mult sens decât logo-ul luat separat:
Îmi place şi iată de ce:
- structura e foarte clară, cu doar trei elemente informative, dintre care o fotoinformaţie, şi unul de opinie
- trimiterile se aşază frumos în subsol
- CTP sau alt comentator e dat cu poză mare, privind publicul, ceea ce e bine, fiindcă brandul “Gândul” are şi denotaţii, şi conotaţii legate de opinie, deci idee, semantic şi istoric.
- ansamblul e armonios. Bravo, domnu’ Marian Toader (şi Gina Nedu, recent venită de la Sanoma).
Concluzia: Grafic, PubliMedia a făcut o treabă de top, primul layout convingător din istoria acestui titlu şi unul din cele mai bune din România la ora actuală. Să vedem cum va susţine redacţia modificarea. Subiectul de deschidere al primului număr e nici aşa, nici aşa. Pe de o parte, are o notă critică la adresa guvernării Năstase, ceea ce ar putea continua o construcţie de tip “justiţiar” a ziarului. Pe de altă parte, subiectul sălilor de sport este perceput de publicul avizat şi breaslă ca fiind legat de Cătălin Tolontan şi “Gazeta Sporturilor”, care au lansat povestea în plină guvernare Năstase şi s-au bătut pentru ea, deşi ziarul a avut oferte de publicitate guvernamentală şi s-a lăsat şi cu alte presiuni. Ceea ce pune “Gândul” într-o poziţie de me-too raportat la sălile de sport. Probabil că se putea un subiect mai bun, chiar dacă nici sălile de sport nu sunt chiar varză.
Comunicatul de presă: {Mai mult…}
