14 februarie consumerist: dragoste sau interes?

Acum fix 9 ani, pe 14 februarie 1998, doamna mea și cu mine ne căsătoream civil. Era într-o sîmbătă. Cînd, cu cîteva zile înainte, ne-am înscris pe listă, funcționara de la starea civilă ne-a spus: știți, 14 februarie e o ocazie foarte frumoasă, e Ziua Îndrăgostiților…
Pe atunci nu începuse demența consumeristă de Valentine’s Day. Am zis: de ce nu, e Sfîntul Valentin, protectorul îndrăgostiților… Ce coincidență frumoasă: s-o fixăm pe 14. Și pe 14 a fost.
De atunci, de la an la an, ne este tot mai greu să ne sărbătorim ziua căsătoriei. Orașul e tot mai năucit, tot mai aglomerat, tot mai isterizat de promoții și super-oferte. Restaurantele sînt tot mai pline de tineri conformiști și hămesiți după happy-meal-uri și băutură gratis. Căutarea unui cadou în zilele dinainte se apropie tot mai mult de febra mercantilă din ajunul Crăciunului. Totul sub semnul inimoarei dodoloațe. Totul sub pintenii marketing-ului multinaționalelor, disperate să-i scoată pe cumpărători din hibernare. Totul sub oblăduirea unui Valentin care la catolici e sfînt, la protestanți se termină cu particula –zdei… Iar nouă ni se dăruiesc tot mai multe prilejuri să pomenim de zzzde… și altele! Pe care nu le zicem însă, pentru că nu vrem să ne enervăm de ziua noastră.
Ca oameni care chiar își celebrează dragostea în această zi, indiferent de semnificația ei pentru restul lumii; și care sînt chiar perturbați din intimitatea și intensitatea acestei sărbători a lor; soția mea și cu mine am ajuns la o concluzie apropo de această zi pe care sistemul ne-o strică, ne-o urîțește, ne-o pîngărește de la an la an mai mult. Privind în jur, am constatat că, pentru români cel puțin, Valentain Zdei e o zi a cadourilor, da, dar a cadourilor reduse, a ofertelor, a daibogiului. Ceea ce schimonosește dragostea, ca să nu zic chiar că o contrazice. Vorba aceea: ori dragoste, ori interes! (Iar noi ne-am căsătorit din dragoste…)
Dimpotrivă, Mărțișorul e ziua dăruirii, întrucît de Mărțișor oferi ceva, cît de mic, cît de simbolic, dar încărcat cu sentiment (ca să nu mai zic de forța tradiției).
Așa că vă urez încă de acum “Happy Mărțișor!”

7 thoughts on “14 februarie consumerist: dragoste sau interes?”

  1. corect comentariul. Din pacate, asta este un dezavantaj al globalizarii… este mult mai ieftin pentru Coca Cola, de exemplu, sa incheie un contract global de marketing pentru sf Valentin dar sa se mai uite ca in Romania e martisor… economies of scale… iar si intreprinzatorii romani sunt si ei intreprinzatori si ar fi pacat pentru ei sa refuze un astfel de cadou… adica publicitate facuta de altii de care pot profita si ei…

    Avem traditii frumoase si care cred ca ar trebui sa le pastram… altfel nu ar mai fi nicio diferenta intre Romania, SUA sau China, de ex. Si, nu numai ca ar fi frumos sa le pastram dar sa le si dezvoltam… in vest se serbeaza de toata lumea anul nou chinezesc pentru ca e loc de petreceri … poate si martisorul nostru ar trebui dezvoltat intr-un brand global (caci parca este si in Bulgaria), altfel o sa moara. Exista cumva un comitet de initiativa in acest sens? 🙂

  2. Domnule Comanescu, dumneata esti ultima persoana de la care asteptam o astfel de pledoarie antiglobalizare.

    Dumneata, care ne povestesti despre cine pleaca de la Libertatea la Averea fara sa-ti pese de borhotul care se prelinge in paginile acestor doua “ziare” zi de zi?

    Dumneata, care ne pui in tema cu evenimentele din trustrile pline de datorii la stat, precum Intact si MediaPro, fara sa ai un cuvant critic fata de indobitocirea in masa practicata de Antena 1 si ProTV?

    Dumneata, care ne servesti informatii calde despre firmulitele de garsoniera ce constituie “new media” romaneasca si care ne umplu paginile web cu reclame scarboase si enervante (noroc cu AdBlock)?

    Dumneata, cu un blog de nisa promovat la greu pe pagina unui sait de stiri generaliste pentru a aduce trafic, pentru ca nu era altceva in loc si pentru ca sintagma “bloguri scrise de jurnalisti” suna bine, chiar si cu un singur blog?

    Dumneata ne vorbesti despre dezavantajele globalizarii?

    Te-ai trezit ca-ti pasa de oamenii indobitociti de catre media ta draga? Scrie, domnule Comanescu, despre cum banii invart lumea si fac romanii sa se uite si sa citeasca toate porcariile.

    Scrie, domnule Comanescu, despre cum romanii sunt spalati la creier zi de zi cu reclame la margarina si detergenti, despre cum sunt pe cale sa ajunga niste animale “consumeriste”, despre starea jalnica din presa aservita unor mastodonti carora putin le pasa de interesul celor care le privesc televiziunile si le citesc ziarele.

    Scrie despre banii cu miros de petrol de la un anume trust. Scrie, domnule Comanescu, si nu ne mai aburi cu distantarea asta a matale fata de continut.

    Numai bine. Si sarbatori fericite alaturi de doamna.

  3. ce sa fac? ii multumesc si eu stingistului pt. vorba buna de la sfirsit, avind in vedere ca d-l comanescu e inca holtei si ca postarea e a mea, florin dumitrescu: http://textier.blogspot.com/
    sper ca amicul stingist vede bine si cu stingul si cu dreptul. confuzia de nume nu e atit de suparatoare (pt. mine e chiar flatanta), cit e cea de intentie: uita-te bine, stingy, cu ambii ochi: nicaieri nu e vorba de globalizare sau de antiglobalizare. nu mi-am permis sa fac o pledoarie sau un manifest pro sau anti. am povestit ceva din viata mea, trait si resimtit cu toata fiinta intr-un anumit momnt delicat al vietii de mine si persoana draga. mi-am dorit ca acest insight personal, stil marturisire, sa dea greutate ideilor (pe care le impartasesc in buna masura cu tine). eu 1 incerc sa nu vorbesc din lozinci auzite aiurea si din idei primite. altminteri cine m-ar crede? tu in nici un caz 🙂

  4. Draga Mr. Florin Dumitrescu,

    Nu te cunosc si nici nu ma intereseaza sa aflu cine esti. Nu am intrat in viata mea pe blogul tau, pentru ca nu ma intereseaza ce ai de spus.

    Altminteri, multa sanatate tie si celor doi cititori ai blogului tau neinsemnat.

  5. @stangistul: ai fi putut macar sa recunosti ca ai incurcat borcanele si ca te-ai avantat intr-un discurs fara noima… Nu m-au deranjat ideile, ci felul in care au fost spuse. Basca ultima replica.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *